Sistemul bancar si intalnirea G20
15.3.2009 
Cristian Orgonas 
Categoria: In acest week-end, ministrii de finante si guvernatorii Bancilor Centrale din grupul celor mai puternic industrializate 20 de tari (G20), se intalnesc pentru a discuta situatia economica mondiala si masurile care trebuiesc luate pentru a mai calma din temerile investitorilor generate de lipsa unui program clar de actiune care sa aiba drept tinta rezolvarea problemei activelor toxice aflate in bilanturile bancilor.
Institute of International Finance, o organizatie care reprezinta cele mai mari banci din lume, a inceput sa faca presiuni asupra oficialilor prezenti la aceasta intalnire pentru a-i determina sa infiinteze asa numitele „Bad Bank“, institutii care ar trebui sa cumpere activele toxice detinute de catre banci.
Problema este ca bancile nu vor sa cedeze aceste active pe gratis ci vor sa le vanda la un pret mai mare decat cel a pietei iar guvernele ezita sa cheltuie bani publici pentru a cumpara practic pierderi.
Revenind la intalnirea G20, este evident faptul ca in acest moment exista o divergenta de opinii intre americani si europeni in ceea ce priveste directia de urmat. Administratia de la Wasinghton, dupa ce a aprobat doua planuri de ajutorare a economiei in valoare de $1500 Mld, acum spune ca europenii nu au facut destul in acest sens si asteapta de la Bruxelles o crestere a sumei de €200Mld cat reprezinta planul european de contracarare a efectelor crizei economice.
Pentru a intelege de ce guvernele ezita sa preia la datoria publica aceste pierderi (asta inseamna de fapt crearea Bad Bank), priviti va rog graficul de mai jos (click pe tabel pentru marire, sursa).
In acest tabel se poate observa evolutia datoriei publice a statelor membre G20 iar cifrele sunt de-a dreptul ingrijoratoare: chiar daca Japonia este de departe pe primul loc, SUA vin tare din urma, datoria publica a americanilor fiind prognozata sa creasca cu cel putin o treime doar in 2009 si 2010, si asta fara a lua in considerare eventualitea unor noi programe de ajutorare a economiei. Per total, in 2010 datoria medie a tarilor membre va fi de 100% din PIB, nivel total nesustenabil pe termen lung.
Legat tot de intalnirea din acest week-end, conform declaratiilor participantilor se pare ca cel putin pe moment, oficialii G20 nu vor sa creasca sumele cuprinse in programele deja aprobate ci vor insista in primul rand pe o reglementare mai stransa a sistemului bancar mondial.
In plus, Secretarul Trezoreriei SUA Timothy Geithner, doreste ca FMI sa fie capitalizat cu aproximativ $750Mld, oferind astfel posibilitatea acestei institutii de a acorda imprumuturi tarilor care au nevoie de finantare.
Ajutorarea prin intermediul FMI a tarilor cu probleme este o idee care pare sa castige tot mai mult teren printre tarile dezvoltate, si asta spre nenorocul nostru pentru ca modul in care FMI intelege sa “ajute” aceste tari este unul foarte discutabil.
Si tot despre sistemul bancar: un sondaj efectuat de site-ul The Globalist arata ca doar 5.7% dintre respondenti sprijina ideea ca statul ar trebui sa salveze bancile, datele complete mai jos.
Pe mine ma surprinde in primul rand procentul extrem de mic al celor care aproba actiunile guvernului SUA care a sprijinit cu fonduri publice mai multe banci sub pretextul ca un faliment al acestora ar avea consecinte catastrofale asupra economiei.
Am 33 de ani, locuiesc in Timisoara si sunt de formatie economist.
Publicat la data de 15.3.2009, ora 12:59 pm
Nu vad de ce te-ar surprinde !
Bancile sunt firme private care au actionari .
Daca bancile au probleme atunci sa apeleze la actionari , iar daca nu gasesc sprijin la actionari trebuie lasate sa dea faliment pentru a curata econmia de deseuri .
In VEST exista si faliment pentru persoane , si foarte multi cunosc dintre cei care au votat s-au confruntat cu un caz al unei cunostinte care a dat faliment .
Cand au facut profituri nesimtite de ce nu au pus bani deoparte ?
Publicat la data de 15.3.2009, ora 3:15 pm
@r Indeit: romanii de ce nu sunt in stare sa puna bani deoparte?
Pe actionarii bancilor de dincolo i-ar costa mai putin sa falimenteze compania decat sa aduca de acasa zeci sau sute de miliarde. Eu inteleg de ce bancile preseaza guvernele pentru ajutor, dar este discutabil daca Obama &co ar trebui sa le ajute
Publicat la data de 15.3.2009, ora 10:21 pm
[...] 3: Sistemul bancar si intalnirea G20 [...]
Publicat la data de 16.3.2009, ora 12:00 pm
Khris , atunci de ce nu sunt lasate sa cada bancile ?
Chiar daca o sa fie un cutremur , o sa fie un cutremur care o sa curete sistemul bancar .
Eu nu cred ca toti actionarii au interesul sa falimenteze bancile unde au actiuni , pentru ca unei banci noi ii este mult mai greu sa se impuna pe piata si sa castige cota de piata .
Publicat la data de 16.3.2009, ora 2:07 pm
@romania inedit:
Cand se discuta de caderea bancilor, atentia se indreapta aproape exclusiv catre actionarii care, in caz de faliment, si-ar vedea pierduti banii aportati la capitalul social sau platiti pentru achizitionarea actiunilor de pe piata. Totusi, pierderile cu adevarat semnificative nu sunt de aflat aici. Dupa cum se stie, banca acorda imprumuturi nu doar din banii pe care ii are efectiv, ci in primul rand din banii deponentilor. Fractia total active supra capitaluri proprii este mult supraunitara, ceea ce inseamna ca din fiecare 10 dolari dati cu imprumut doar 1 sau 2 dolari sunt ai actionarilor, poate si mai putin, iar restul sunt bani ai deponentilor.
Intrarea in insolventa presupune intai de toate blocarea tuturor creantelor asupra bancii. Primul efect este acela ca deponentii care au constituit depozite precum si persoanele care au deschise conturi curente nu isi pot accesa banii o lunga perioada de timp. Daca se ajunge la faliment, intarzierea devine pierdere (intrucat valorificarea activelor nu produce, de regula, venituri suficiente pentru acoperirea datoriilor fata de deponenti). Efectele unui faliment bancar sunt, in consecinta, ruinatoare pentru actionari dar mai ales pentru deponenti.
Daca BoA sau Citi intra in faliment, atunci cam 25-30% din banii Americii dispar – conturile deponentilor vor afisa un zero REAL pentru foarte mult timp, indiferent de sumele care existau “electronic” in conturile respective inainte de faliment. Ce inseamna asta nu e greu de imaginat, iar daca neincrederea loveste sistemul bancar in ansamblu (lucru extrem de probabil, caci cine sa mai aiba incredere in bancile mai mici de vreme ce gigantii se prabusesc) atunci retragerile deponentilor vor falimenta (aproape toate) celelalte banci. Consecinta ar fi, grosso modo, disparitia (tuturor) banilor electronici, haos financiar si implicit dezastru economic.
In concluzie, mie mi se pare ca miza este mult mai mare decat salvarea cu bani publici a unor intreprinderi private – adevarata miza este salvarea sistemului macro-economic. Daca merita sau nu salvat, asta e o alta discutie.
@ Khris:
Foarte multi se simt frustrati ca acopera gaurile provocate de bancheri – bogatasii fara scrupule, asa ca procentul redus al sustinerii publice nu ar trebui sa te mire. Iar in alta ordine de idei, nu cred ca bancile preseaza guvernul sa le ajute (saracu’ nu prea are de ales), ci sa le ajute asa cum vor ele – dati-ne si lasati-ne sa cheltuim cum credem de cuviinta. Ceea ce este oleaca imoral, in my humble opinion.
Publicat la data de 16.3.2009, ora 2:11 pm
e clar, oricat de dureros ar fi pe termen scurt, bancile (fiind private) trebuie lasate sa falimenteze
la fel si marii producatori (ford, GM etc) daca nu sunt in stare sa se eficientizeze si sa-i mai tempereze pe sindicalisti
succes