“Suntem in continuare ingrijorati ca atunci cand vine vorba despre educatie, fetele si femeile par mai putin interesate de stiinte, sau nu au performante la fel de bune la aceste discipline, precum si ca fetele sunt in general absente de la laboratoarele de informatica si jocuri video, sunt coplesite in spatiile online si au un acces mai redus la resurse tehnice acasa” – aceasta este pozitia decanului emerit al Universitatii Alberta, Katy Campbell, cu privire la viitorul fetelor si femeilor in educatia STEM.
Daca inainte motivul principal al acestei tendinte in ceea ce priveste accesul la materii STEM tinea in mare parte de „modelul deficitului cultural” (potrivit caruia femeilor le lipsesc atributele personale cheie), educatorii au inceput sa analizeze mai nou factorii din mediul social si cultural responsabili de excluderea lor.
Mai jos vei regasi un rezumat foarte scurt cu privire la diferentele de gen in ceea ce priveste autoeficacitatea si increderea in sine, atribute puternic afectate de asteptarile sociale.
Ce stim despre fete si femei in STEM?
Una dintre problemele de durata cu care se confrunta cadrele didactice de pe disciplinele stiinta, tehnologie, inginerie si matematica (STEM) este lipsa disproportionata a implicarii persoanelor de sex feminin. Joburile din domeniul STEM sunt printre cele mai disponibile si cele mai bine platite la nivel global; accesul limitat la aceste oportunitati este un subiect de ingrijorare economica pentru femeile din toata lumea.
Lipsa de participare a fost atribuita continutului partinitor al programei si abordarilor problematice de instruire, mai degraba decat naturii inerente a materiilor. De pilda, stereotipia de gen, inradacinata in cultura, are o influenta substantiala auspra conceptiilor despre sine a copiilor.
Media, colegii si adultii comunica si consolideaza, intr-o varietate de moduri, stereotipurile bazate pe gen, ce afecteaza stima de sine, autoeficacitatea si increderea.
Materialele curriculare, asa cum sunt manualele si site-urile, sustin in mare parte aceste imagini si reprezinta arareori persoane de culoare, persoane cu diverse orientari sexuale sau persoane cu probleme de sanatate.
Intr-un studiu efectuat pe 17 manuale de anatomie folosite in programa australiana de la Facultatea de Medicina, mai putin de 1% dintre cele 6004 imagini reflectau persoane intersexuale sau transgender si numai una dintre imagini reprezenta un barbat amerindian. Intr-un alt studiu efectuat pe manualele din Iran folosite pentru a preda engleza in licee si universitati, femeile apareau rareori in calitate de studenti si nu erau niciodata prezente in profesii importante.
Pentru ca materialele educative din scoli pot reflecta contextele sociale din multe tari, dezvoltatorii de programa ar trebui sa ia in calcul politici si resurse bazate pe tehnologie pentru intersectia la nivel de gen, sexualitate, rasa, etnie, religie si alte diferente individuale in educatie.
Divizarea digitala continua cu genul
Probabil te gandesti ca generatia digitala actuala este atrasa de utilizarea tehnologiei, indiferent de sex. Insa, chiar si dupa depasirea decalajului initial ce tine de conectivitate, studiile din Europa si America de Nord arata in mod constant ca nivelurile de utilizare a computerului si internetului sunt mai scazute in randul tinerilor din mediul rural, al celor de sex feminin si al tinerilor din familii cu un nivel scazut al educatiei parentale.
Baietii, copiii mai mari si copiii din clasa de mijloc din tarile dezvoltate beneficiaza de un acces mai bun la internet de calitate decat fetele, copiii mai tineri si cei din clasa muncitoare.
Aceste beneficii, inclusiv dezvoltarea aptitudinilor de scriere, capacitatea de a face cercetari, de a colabora cu alte persoane si de a crea prezentari multimodale depind nu numai de varsta, de gen, de statutul socio-economic si de locatia geografica, ci si de gradul de utilizare si de expertiza online.
Chiar si dupa cateva decenii de cercetare, computerele de acasa inca sunt dominate de sexul masculin; baietii capata astfel un acces disproportionat la imagini vizuale ale utilizatorilor “tipici” de computer (adica barbatii) si astfel internalizeaza perspectiva sociala ca tehnologia se adreseaza barbatilor. Abilitatile si auto-eficacitatea formeaza si definesc oportunitatile de care profita tinerii.
Majoritatea covarsitoare a copiilor din toate clasele din lumea dezvoltata au acces la device-uri mobile, dar in timp ce baietii raporteaza folosirea telefoanelor mobile ca gadgeturi, fetele s-au perceput in mod traditional ca fiind mai putin pregatite in ceea ce priveste tehnologia. Aceasta afecteaza tipurile de cursuri si mai tarziu joburile care simt ca li se adreseaza.
Relatia dintre auto-eficacitatea studentilor si valorile si credintele legate de tehnologie si asteptarile profesorilor lor, genul, si factorii socio-economici se coreleaza cu increderea elevilor in propriile skill-uri folosind tehnologia pentru invatare.
Cursantii provenind din medii socio-economice inferioare au tendinta sa isi evalueze skill-urile ca fiind mai reduse decat ale colegilor lor, in parte din cauza lipsei accesului la tehnologie; fetele sunt mai vulnerabile decat baietii la toti acesti factori.
Profesorii barbati au tendinta de a folosi tehnologia in clasa mai mult decat femeile profesori, care au raportat o incredere si o capacitate reduse. Cu toate acestea, situatia se schimba incet incet.
Intr-un studiu din 2008 un numar de femei profesor mai mare decat cel al barbatilor profesori au fost internetul si tehnologiile web 2.0 in clasa, sugerand ca aceste profesoare au folosit tehnologia pentru a imbunatati colaborarea si conexiunea sociala in randul elevilor.
Multe studii cu privire la stilurile preferate de invatare ale femeilor au relevat o preferinta pentru o cultura democratica la clasa, extrem de interactiva si colaborativa in locul uneia competitive, bazata pe multe discutii in clasa, activitati constand in studii de caz si oportunitati de a participa la activitati in stransa legatura cu actiunea sociala. Acesti elevi si profesori sunt de parere ca, gestionate adecvat, social media imbunatatesc experienta de invatare.
Cum poate fi influentata autoeficacitatea
Autoeficacitatea poate fi influentata de modelarea simbolica, precum cea din media si din divertismentul educational (gamingul, de pilda), precum si de persuasiunea verbala si sociala, precum incurajarea din partea profesorilor, parintilor si colegilor.
De asemenea, trebuie luat in considerare efectul pe care il au asupra femeilor mesajele pe care le primesc atat despre abilitatile lor, cat si despre viitorul lor in discipline legate de matematica si in cariere ce tin de acest domeniu, precum inginerie sau IT.
Cursantii au incredere, pe de alta parte, in evaluarea abilitatilor lor de catre persoane in care au incredere sau despre care cred ca au o autoritate. Asadar, daca disciplinele STEM sunt caracterizate ca fiind „grele” sau „masculine” (puternice si autoritare), se dezvolta o credinta despre disciplinele „usoare” (asa cum sunt stiintele umaniste) si despre cursantii care graviteaza sau care sunt orientati catre acestea.
Aceasta creaza o prapastie semnificativa intre nivelurile de incredere in sine ale femeilor si barbatilor in ceea ce priveste folosirea computerelor, ceea ce poate explica de ce cursantii de sex masculin sunt de cinci ori mai predispusi sa urmeze o cariera in programare in comparatie cu femeile.
Date fiind convingerile culturale cu privire la capacitatile superioare si skill-urile masculine, femeile si fetele au tendinta sa se judece dupa standarde mai inalte, sa isi evalueze capacitatile ca fiind mai scazute, si sa manifeste mai putin interes pentru urmarea unei cariere legate de tehnologie.
Nu ajuta la nimic faptul ca preponderenta barbatilor in domeniul academic al informaticii si, in consecinta, cultura dominanta masculina in aceasta zona de studiu, a fost indentificata drept una dintre barierele cu care se confrunta elevii care fac informatica.
Cu alte cuvinte, ceea ce conteaza este ce gandesc ceilalti oameni. Gandeste-te la raul produs de comentariile din 2005 ale lui Larry Summers, fostul presedinte de la Harvard, care de pe o pozitie de putere si influenta s-a indoit in mod public ca femeile ar putea reusi la cel mai inalt nivel in stiinta si inginerie: nu in orice domeniu, doar in domeniile masculine.
Echilibrul dintre convingerile culturale si realitate
In consecinta, ce putem deduce din toate acestea?
In primul rand, atunci cand convingerile culturale sustin superioritatea masculina intr-un task anume, femeile au tendinta de a folosi un standard mai inalt pentru a-si evalua abilitatile.
Pe de alta parte, daca nu se sugereaza nicio diferenta de gen in ceea ce priveste abilitatile sau performanta, barbatii si femeile au tendinta de a se evalua dupa aproximativ acelasi standard. Vestea buna este ca aceste probleme sunt deschise la interventii.
De pilda, in abordarea „Bring Your Own Device” – “Adu-ti propriul device”(BYOD), utilizata in educatie si industrie, cursantii sunt invitati sa vina in mediul educational cu device-uri mobile personale de invatare. Adoptarea din ce in ce mai mare a dispozitivelor mobile este utila fetelor pentru a depasi perceptia ca tehnologia este “ceva masculin”.
Insa, desi atat barbatii cat si femeile folosesc device-uri mobile precum telefoane smart, parintii si profesorii nu puncteaza asupra faptului ca si fetele, in egala masura cu baietii, pot crea aplicatii sofisticate cu ajutorul acestora. In Statele Unite taberele de codare pentru fete au avut rezultate extrem de promitatoare, de pilda “Girls who code”.
In concordanta cu unele constatari care arata ca fetele ar putea prefera sa conceapa activitati creative in loc sa invete cum sa programeze, exista unele programe dezvoltate pentru adolescenti, precum “Apps for Good” din UK, ce promoveaza programe de invatare creativa, precum dezvoltarea de aplicatii mobile, pentru a construi skill-urile si increderea tinerilor care aspira sa devina experti in tehnologie.
Sursa: https://www.openaccessgovernment.org/learning-with-technology-in-public-and-higher-education/131656/
