Într-o Românie în care democrația se zbate să-și păstreze locul pe scena europeană, Călin Georgescu intră în lumina reflectoarelor cu un discurs ce evocă vremuri de mult apuse. Verdele „moralității” și suveranismul extremist pe care le promovează par să contrasteze violent cu valorile unei Europe unite, construite pe drepturi fundamentale, cooperare și progres. În viziunea lui Georgescu, însă, un trecut mitologizat devine soluția miraculoasă pentru viitor, ignorând lecțiile dure pe care istoria ni le oferă.
Președintele Călin Georgescu și o Românie ruptă de Europa
În declarațiile sale, Călin Georgescu insistă că „România trebuie să redevină suverană,” promovând o viziune ce ignoră complet realitățile interdependenței globale. În timp ce Europa încurajează solidaritatea între state, Georgescu propune o Românie izolată, bazată pe resurse proprii, dar lipsită de un plan economic coerent. Afirmația sa că „aurul nostru trebuie să rămână în pământ” este un exemplu clar al unui populism care refuză să răspundă la întrebarea esențială: cu ce plătim viitorul, dacă refuzăm investițiile și oportunitățile externe?
În loc să privească spre viitor, președintele Georgescu pare obsedat de un trecut idealizat, în care „liderii morali” erau etalonul societății. Desigur, el uită să menționeze că acești lideri erau adesea exponenți ai extremismului și intoleranței, valori care contravin flagrant principiilor europene de respect pentru diversitate și drepturi fundamentale.
Verdele legionar: o umbră periculoasă peste democrația modernă
Cea mai controversată parte a discursului său este flirtul cu ideologia Mișcării Legionare, pe care o descrie ca o perioadă de „moralitate națională.” Așa cum Europa nu acceptă reinterpretarea Holocaustului sau a altor tragedii istorice, nici România nu ar trebui să permită reabilitarea unor mișcări extremiste care au distrus vieți și au semănat frica. Georgescu, însă, preferă să relativizeze aceste episoade, sugerând că „România trebuie să-și regăsească rădăcinile.”
Dar rădăcinile noastre, cele care contează cu adevărat, sunt acum în Europa, într-o comunitate care pune pe primul loc demnitatea umană, cooperarea și progresul. A accepta discursul lui Georgescu ar însemna să ne întoarcem la o izolare toxică și la conflicte ideologice care ne-ar îndepărta de acest parcurs.
Viitorul european, amenințat de o viziune retrogradă
România are nevoie de lideri care să o consolideze ca stat membru al Uniunii Europene, nu să o transforme într-un sat izolat, captiv în fantasme istorice. Călin Georgescu nu oferă un plan de dezvoltare real, ci o colecție de lozinci care ignoră progresul obținut cu greu. Sub masca suveranismului, se ascund un populism periculos și o viziune care ne-ar arunca în afara Europei.
Alegerea unui astfel de lider ar fi un act de renunțare la viitorul european al României. Pentru a prospera, avem nevoie de o economie deschisă, o democrație puternică și un loc la masa deciziilor europene. România nu trebuie să se îmbrace în verdele unui trecut sumbru, ci în albastrul și stelele unui viitor european stabil și prosper.
