Zgomotul puternic poate fi o cauza a cancerului

Spread the love

Expunerea la zgomote puternice poate cauza deteriorari asociate cu cancerul in ADN-ul celulelor, precum si tensiune arteriala crescuta. O demonstreaza cele mai noi cercetari in materie, care isi propun sa stabileasca exact modul in care sanatatea publica este afectata de expunerea la zgomote ambientale si profesionale.

Stim deja din studiile efectuate in ultimii ani ca expunerea la zgomote puternice are un potential daunator pentru urechi, si poate duce la pierderea definitiva a auzului. Tocmai de aceea expertii recomanda sa investim in accesorii adecvate, inclusiv casti si dispozitive ear pod cat mai calitative si sa pastram distanta fata de locurile cu un nivel inalt de decibeli.

O serie intreaga de studii efectuate in trecut arata modul in care expunerea la zgomot poate cauza aparitia unor probleme serioase de sanatate la anumite persoane. Insa doua studii recente, efectuate pe soareci, reusesc sa faca lucrurile si mai concludente, aruncand ceva mai multa lumina asupra adevaratei dimensiuni a pericolului.

Potrivit acestora, expunerea la zgomot puternic poate cauza deteriorari ale ADN-ului celular asociate cu cancerul precum si hipertensiune arteriala.
Aparut in publicatia FASEB (Federatia Asociatiilor Americane de Biologie Experimentala), primul studiu a descoperit ca soarecii sanatosi expusi timp de patru zile la zgomotele produse de avioane, au avut o probabilitate mai mare de a dezvolta hipertensiune arteriala. De asemenea, studiul demonstreaza ca pentru soarecii cu hipertensiune arteriala prestabilita anterior studiului, expunerea la zgomot poate inrautati gradul de afectare a inimii, din pricina unei “cresteri sinergetice a stresului oxidativ si a inflamatiei la nivelul sistemelor cardiovascular si nervos”.

Cel de-al doilea studiu a constatat ca aceeasi expunere la zgomot ar putea induce “deteriorarea oxidativa a ADN-ului” la soareci, ceea ce ar putea duce in cele din urma la o “leziune extrem de mutagena a ADN-ului”, asociata anterior cu dezvoltarea cancerului in alte medii.
Cercetatorul implicat in studiu, Matthias Oelze, de la Centrul Medical Universitar din Mainz, Germania, spune ca “datele noastre noi ofera perspective mecanice suplimentare cu privire la aceste efecte adverse pentru sanatate, mai ales tensiunea arteriala crescuta si potentialul de dezvoltare a celulelor canceroase, ambele cauze principale de mortalitate la nivel global”.

Pentru a intelege mai bine conexiunea aceasta, cercetatorii desfasoara in prezent mai multe astfel de studii cu pivire la efectele pe care expunerea la zgomote puternice le are asupra sanatatii – acestea includ aflarea mai multor informatii despre boli cardiovasculare pre-existente si despre asocierea lor cu zgomotul, si daca expunerea la zgomot in cazul soarecilor aduce cu sine si un efect comportamental.
“Aceste noi descoperiri, alaturi de celelalte studii ale noastre cu privire la efectele cardiovasculare asociate cu expunerea la zgomot, ar putea duce la o mai buna intelegere a modului in care zgomotul ne influenteaza sanatatea”, a spus Oelze, adaugand ca descoperirile ar putea ajuta la conceperea unor politici care sa protejeze mai mult populatia de bolile cauzate de expunerea la zgomot.

Cercetarea urma sa fie prezentata la o conferinta majora pe teme de sanatate din Statele Unite la finele lunii aprilie, care a fost insa anulata din pricina epidemiei de COVID-19. Chiar si asa, cercetatorii continua sa lanseze un apel in sensul unei mai bune protectii impotriva zgomotelor in exces pentru persoanele aflate in categoriile de risc.

 

Zgomotul ca realitate omniprezenta

Evolutia a programat fiinta umana sa fie costienta de sunete ca de posibile surse de pericol. Zgomotul, definit ca un sunet nedorit, este un factor de poluare ale carui efecte asupra sanatatii au fost neglijate, in ciuda capacitatii stiintei de a masura precis sau de a calcula gradul de expunere. Desi oamenii au tendinta de a se obisnui cu expunerea la zgomot, gradul de obisnuinta difera de la un individ la altul si foarte rar este unul complet. Daca expunerea la zgomot este cronica si depaseste anumite niveluri, atunci putem fi martori ai unor efecte daunatoare pentru sanatate. Efectele asupra sanatatii au fost observate pentru prima data in medii profesionale, precum tesatoriile, unde nivelurile ridicate de zgomot au fost asociate cu pierderea azului.

Expunerea profesionala la zgomot este studiata cel mai frecvent, insa de curand atentia cercetatorilor s-a axat si pe zgomotul de natura sociala, precum cel pe care il auzim in baruri sau cluburi, sau care provine de la device-urile cu care ascultam muzica, precum si pe zgomotele din mediul inconjurator, precum zgomotul strazii, traficul aerian si constructiile industriale.

Iata deci ca zgomotul este ceva omniprezent in viata de zi cu zi a fiecaruia dintre noi si poate duce la aparitia unor efecte nefericite asupra sanatatii, atat auditive cat si non-auditive. Pierderea auzului cauzata de nivelul ridicat al zgomotului ramane prevalent, mai ales in mediile profesionale, dar este cauzata din ce in ce mai mult si de expunerea sociala la zgomot (de pilda playere personale de muzica). Intelegea mecanismelor moleculare implicate in deterioarea celulelor ciliate (paroase) din ureche precum si in deteriorarea nervilor, ambele cauzate de zgomot, a crescut substantial si probabil ca in cativa ani vom avea pe piata si medicamente terapeutice si preventive in acest sens.

De asemenea, dovezile ce tin de efectele non-auditive ale expunerii la zgomotul ambiental asupra sanatatii publice sunt din ce in ce mai multe, asa cum o arata si cele mai recente studii despre care aminteam mai sus. Studiile observationale si experimentale au aratat adesea ca expunerea la zgomote puternice duce la stari de nervozitate, tulburari de somn si somnolenta in timpul zilei, afecteaza pronosticul pacientilor si performanta personalului medical, creste incidenta hipertensiunii arteriale si a bolilor cardiovasculare, si de asemenea poate duce la tulburari ale performantei cognitive ale copiilor scolari.

Zgomotul este omniprezent mai ales in zonele urbane, iar disponibilitatea locurilor linistite este din ce in ce mai mica. In Uniunea Europeana aproximativ 56 de milioane de persoane (54%) care locuiesc in zone cu peste 250.000 de locuitori sunt expuse zgomotului traficului stradal, care depaseste nivelul mediu Zi-Seara-Noapte (DENL) de 55 de dB pe an, ceea ce este considerat a fi riscant pentru sanatate. Iata deci de ce intelegerea efectelor zgomotului profesional si ambiental este esentiala pentru sanatatea publica.

 

Cele mai frecvente efecte ale expunerii constante la zgomote puternice

Pierderea auzului

Zgomotul este cauza majora – dar evitabila! – a pierderii auzului. Pierderea auzului ca urmare a expunerii la zgomot poate fi cauzata de o expunere singulara la un impuls sonic intens (un foc de arma, de pilda), sau de expunerea constanta pe termen lung la niveluri de presiune ale sunetului mai mari de 75-85 de dB, de pilda in medii industriale. Caracteristica patologica a pierderii auzului cauzata de zgomot este distrugerea celulelor senzoriale auditive din cohlee. Pentru ca la mamifere aceste celule paroase nu se pot regenera, nu exista posibilitatea remisiei, singura modalitate de a-ti proteja auzul fiind prevenirea acestei probleme.

 

Tinnitusul

Tinnitusul este schimbarea modului in care percepem sunetele, care nu poate fi atribuite unei surse externe. Adesea se instaleaza ca urmare a unei expuneri acute si cronice la zgomot, si persista o perioada indelungata la multi dintre cei afectati. Tinnitusul poate afecta calitatea vietii cauzand tulburari de somn, depresie sau incapacitatea de a-ti mentine atentia focusata.

 

Nervozitatea

Nervozitatea este cel mai intalnit raspuns comunitar al populatiilor expuse la zgomotul ambiental. Iritatrea cauzata de zgomote poate aparea ca urmare a interferentei zgomotelor in activitatile zilnice, in sentimente, in ganduri, in somn sau odihna, si poate fi insotita de raspunsuri negative precum furie, extenuare, si simptome ale stresului. In forme severe, ea poate afecta starea de bine si sanatatea.

 

Boli cardiovasculare

Atat studiile de laborator pe termen scurt pe fiinte umane cat si studiile pe termen lung pe anminale au oferit mecanismele biologice si caracterul plauzibil pentru teoria potrivit careia expunerea pe termen lung la zgomotele din mediu afecteaza sistemul cardiovascular si cauzeaza boli evidente, printre care hipertensiune, boala cardiaca ischemica si infarct). Expunerea acuta la diferite tipuri de zgomot este asociata cu stimularea sistemului nervos autonom si a sistemului endocrin. Cercetatorii au remarcat in mod repetat ca expunerea la zgomote creste tensiunea arteriala sistolica si diastolica, modifica pulsul cardiac si cauzeaza secretarea hormonilor de stres.

 

Tulburari cognitive la copii

Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca aproximativ 45.000 de ani de viata ajustati la dizabilitate se pierd in fiecare an in tarile bogate din Europa Occidentala, la copii cu varste intre 7 si 19 ani, din pricina expunerii la zgomotul din mediul inconjurator. Mecanismele prin care zgomotele afecteaza sistemul cognitiv al copiilor includ dificultatile de comunicare, tulburarile de atentie, stimularea crescuta, neajutorarea invatata, frustrarea, iritarea fata de zgomot si consecintele tulburarilor de somn asupra performantei.

 

Tulburari de somn

Tulburarile de somn sunt considerate cel mai nociv efect non-auditiv al expunerii la zgomotele din mediul inconjurator, pentru ca somnul netulburat cu o durata suficenta este absolut necesar pentru starea de alerta din timpul zilei si pentru performanta, pentru calitatea vietii si pentru sanatate. Fiintele umane percep, evalueaza si reactioneaza la sunetele din mediu, chiar si atunci cand dorm. Nivelurile maxime de presiune sonica de pana la 33 dB pot induce reactii fiziologice in timpul somnului, inclusiv stimularea autonona, motorie si corticala, incluzand aici tahicardia, miscarile corpului si trezirea.

Post Comment