Terapia prin arta este un tip de terapie prin arta care consta in utilizarea artei ca cale terapeutica. Este folosit pentru a vindeca tulburari psihologice, pentru a trata temerile, blocajele personale, traumele din trecut etc.
Dar, in afara de scopurile doar terapeutice, Terapia prin Arta este o tehnica de dezvoltare personala, autocunoastere si exprimare emotionala. Prin urmare, nu este necesar sa posedam nicio tulburare psihologica, ci pur si simplu sa simtim nevoia de a ne explora prin arta.
Desi terapia prin arta a inceput initial sa fie utilizata in scopuri pur terapeutice, ea si-a extins acum domeniul de actiune, servind, de asemenea, pentru procesele de schimbare, ca o modalitate de autocunoastere si pentru a dezvolta anumite abilitati, cum ar fi creativitatea, perceptia, intuitia etc.
Multi terapeuti folosesc terapia prin arta pentru a acoperi zonele in care terapia verbala nu este suficienta. Este din ce in ce mai utilizat in casele de ingrijire medicala, grupuri cu probleme de integrare, cu deficiente mentale sau cu pacienti psihiatrici etc. De asemenea, in tratamentul bolilor cum ar fi stresul, anxietatea, fibromialgia sau tulburarile de alimentatie.
Terapia prin arta la copii
Terapia prin arta este la fel de eficienta in atenuarea esecului scolar, a tulburarilor de atentie sau a altor dificultati pe care multi copii le au astazi. In plus, o mare parte din pedagogia Waldorf se bazeaza pe fundatii similare in care arta ca metoda pedagogica a adus rezultate interesante.
Vezi aici cele mai tari cadouri pentru artisti.
Cum se efectueaza terapia prin arta
Prin diferite manifestari artistice: pictura, teatru, modeling, colaj, dans, scris, muzica etc. Exprimam ceea ce pastram in interior. Conflictele, temerile, angoasele, nevoile, frustrarile, dorul, visele… ele apar atunci cand ne lasam purtati de munca pe care o reprezentam.
In aceasta terapie nimeni in afara de autor nu interpreteaza lucrarea. Terapeutul ofera o serie de instructiuni sau instructiuni si exercitii de efectuat, dar este persoana care stie ce inseamna munca lor, indiferent daca rezultatele sunt apoi impartasite cu terapeutul sau cu grupul.
De aceea, este important ca lucrarea sa fie dezvoltata fara a vorbi, sa nu existe intreruperi externe care sa-l scoata pe „artist” din legatura cu sarcina sa. Prin activitatea creatoare persoana ajunge la realizarea constienta a exercitiului, in care se manifesta partea cea mai inconstienta.
In plus, nu necesita daruri artistice stralucite si nici ca rezultatul lucrarii are o mare valoare artistica. Fara a fi nevoie de abilitati deosebite sau de cunostinte plastice, lucrarea este intotdeauna valoroasa, deoarece se naste din autenticitatea creatorului. Este esential ca munca sa se faca cu suficienta spontaneitate, responsabilitate, constientizare si sinceritate.
Cea mai mare valoare este ceea ce o persoana salveaza din interior, ceea ce descopera si schimbarile care au loc in el. Odata ce constiinta este dobandita, este necesara o doza buna de responsabilitate de sine: ca persoana se angajeaza sa efectueze anumite corectii in modul sau de a actiona.
Dar, observand creatia si reflectand asupra ei, terapeutul si pacientul vad lumea interioara reflectata si stabilesc unde este dezechilibrul.
