Mii de oamenii din intreaga lume dau o mana de ajutor pentru salvarea celui mai mare peste din lume – rechinul balena. Facand poze rechinilor balena, acesti “oameni de stiinta cetateni” ofera cercetatorilor informatii extrem de importante despre zonele fierbinti cu populatii de rechini gigant, precum si despre rutele de migratie ale acestora.
Rechinii balena sunt o specie in pericol, estimarile sugerand ca populatiile din intreaga lume s-au redus cu peste 50% in ultimii 75 de ani. Desi ei sunt protejati in multe tari, rechinii balena sunt in continuare ucisi de catre industria de pescuit – fie prinsi deliberat si exploatati pentru inotatoarele lor (stiut fiind ca supa de inotatoare de rechin este o delicatesa in unele parti din Asia), fie ca si captura secundara, mai ales in zonele in care se pescuieste ton, in care rechinii balena si tonul inoata impreuna. Rechinii balena sunt, de asemenea, amenintati de forajele pentru petrol si gaze, de loviturile navelor si de schimbarea climatica.
Pentru a contribui la protejarea speciilor, biologul marin australian Brand Norman a lansat “The Wildbook for Whale Sharks”, o resursa de date bazata pe identificarea foto, care a ajuns in mediul online in 2003.
Membri ai opiniei publice, oameni de stiinta si tour operatori din intreaga lumea pentru zonele in care traiesc rechinii balena contribuie cu imagini ale rechinilor la sistem, care utilizeaza tehnologia NASA pentru a mapa locatiile acestora si pentru a le urmari miscarile. Astazi, baza de date are peste 70.000 de trimiteri din peste 50 de tari – ceea ce o face unul dintre cele mai mari proiecte crowd-source de conservare din lume.
Aventuri cu pestele gigant
In ciuda dimensiunii lor impunatoare – rechinii balena pot creste pana la 20 de metri lungime – acesti uriasi blanzi nu reprezinta un pericol pentru inotatori. Hranindu-se cu plancton si cu organisme marine, ei se deplaseaza cu o viteza maxima de 5 km pe ora, ceea ce permite celor care fac snorkeling sau scafandrilor sa se apropie de ei.
Norman studiaza aceste creaturi carismatice de peste 25 de ani, prima data inotand cu un rechin balena in apele turcoaz din reciful Ningaloo, de pe coasta de nord a Australiei de Vest. “A fost una dintre cele mai incredibile experiente pe care le-am avut vreodata” isi aminteste el. “Nu o voi uita niciodata!”.
Acel rechin balena – supranumit Stumpy din cauza cozii sale deformate – a fost prima imagine adaugata in biblioteca bazata pe foto-identificare pe care Norman a creat-o in 1995. Biblioteca, operata mai tarziu de catre organizatia de conservare ECOCEAN a lui Norman, a devenit “The Wildbook for Whale Sharks”.
Fiind un inotator lent, nu e deloc greu sa tii pasul cu Stumpy, spune Norman, care adauga ca il vede aproape in fiecare an.
De la acea prima intalnire, Norman a inotat cu rechinii balena in mii de ocazii si spune ca inca mai are emotii.
De ce functioneaza tehnologia NASA pentru rechinii balena?
Imaginile trimise catre “The Wildbook for Whale Sharks” sunt analizate de un algoritm care scaneaza petele si dungile de pe pielea animalului, care sunt unice, la fel ca si amprentele degetelor umane. Algoritmul identifica rechinul cautand in baza de date un model care sa se potriveasca.
Adaptati dupa tehnologia dezvoltata prima data de programul NASA Telescopul Spatial Hubble, algoritmii functioneaza pentru rechinii balena pentru ca marcajele de pe pielea lor formeaza modele similare stelelor de pe cer noaptea.
Norman spune ca datele despre locatiile rechinilor balena si rutele de migratie ale acestora informeaza deciziile cu privire la strategiile de management pentru protectia habitatului. “Eu nu pot fi decat intr-un singur loc o data. Este foarte important ca membri ai opiniei publice sa ne fie de ajutor in acest proiect” spune el.
Cat de bun este inotul alaturi de rechinii balena pentru acestia?
Norman spune ca ar incuraja pe oricine are aceasta sansa, sa inoate cu un rechin balena. Insa un numar mai mare de barci, practicanti de snorkeling si scafandri in zonele rechinilor balena pot pune probleme. Norman avertizeaza ca impactul asupra rechinilor trebuie sa fie minimizat.
In Vestul Australiei, tour operatorii care aduc turisti sa vada rechinii balena se supun unor reglementari stricte, ce prevad limite cu privire la numarul de persoane si de ambarcatiuni ce se pot afla intr-un anumit moment in preajma animalelor. De asemenea, un procent din vanzari merge catre managementul speciei.
Insa din pacate nu peste tot reglementarile si legile sunt la fel de stricte. In Maldive, rechinii balena sunt o atractie populara pentru turisti, insa regulile guvernului – menite sa protejeze rechinii de hartuire – sunt frecvent incalcate. Aceasta poate cauza un stres pentru animale, in timp ce loviturile facute de ciocnirea cu vapoarele le pot afecta dezvoltarea si capacitatea de a se deplasa pe distante lungi.
Rechinii balena din Philipine primesc in mod obisnuit mancare pentru a fi atrasi in locuri in care vizitatorii sa ii poata vedea cu usurinta. Acest obicei poate schimba modelele de scufundare ale rechinilor, precum si metabolismul acestora, in timp ce numarul mare de cicatrice indica un numar mai mare de lovituri cu vapoarele.
Pe de alta parte, aglomeratiile produse de activitatea turistica si hranirea rechinilor pot duce si la degradarea recifurilor de corali.
Insa acolo unde turismul pentru vizitarea rechinilor balena este practicat in mod responsabil, el poate contribui la salvarea speciei.
Norman spera sa aiba parte de mai multe colectari de date din intreaga lume, pentru a acoperi astfel golurile de informatie si pentru a consolida eforturile de conservare. El cauta ceea ce numeste “Sfantul Graal” – descoperirea locului in care rechinii merg sa se imperecheze. Protejarea zonelor de reproducere a rechinilor balena este cel mai important aspect necesar pentru a salva specia pe termen lung, spune el. Ajutorul miilor de cetateni cercetatori ii da mai multe sanse sa realizeze asta.
Sursa: https://edition.cnn.com/2021/02/09/world/cte-brad-norman-whale-sharks-scn-spc-intl-hnk/index.html
