La fiecare 40 de secunde o persoana isi pune capat zilelor, la nivel mondial. Asta inseamna cel putin 800.000 de oameni pe an, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, iar in unele parti ale lumii cifrele cresc. Numai in Statele Unite, rata sinuciderilor a crescut cu 35% intre anii 1999 si 2018.
Centrul American pentru Controlul si Prevenirea Bolilor considera sinuciderea o „problema de sanatate publica“. Iar asta este doar o parte din imaginea sumbra la care cu totii ar trebui sa meditam, mai ales ca tocmai am marcat, pe 10 septembrie, Ziua Mondiala a Prevenirii Suicidului.
Potrivit CDC, pentru fiecare persoana care moare prin sinucidere, mult mai multi oameni se gandesc sau incearca sa se sinucida. In 2018, peste 10 milioane de adulti americani s-au gandit serios la sinucidere, peste 3 milioane si-au facut un plan in acest sens si 1,4 milioane chiar au incercat sa isi puna capat zilelor.
Potrivit OMS, nu exista segment de varsta, rasa sau nivel social si financiar care sa poata fi considerat la adapost de riscuri. 79% din toate sinuciderile apar in tarile cu venituri medii si mici. Iar tinerii pot fi afectati cel mai serios: sinuciderea este cea de-a treia cauza principala de deces la tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani, la nivel global, spune Organizatia.
In plus, expertii se tem ca gandurile de suicid pot lua amploare din cauza dificultatilor economice si a stresului cauzat de o alta criza letala cu care omenirea se confrunta – COVID-19, boala cauzata de noul coronavirus.
In luna mai, un grup national de sanatate publica din SUA a prognozat ca aproximativ 75.000 de americani ar putea muri din cauza consumului abuziv de droguri si de alcool, precum si in urma suicidului, ca urmare a pandemiei pe care o traversam in aceasta perioada.
„Daca nu vom obtine resurse federale, de stat si locale vaste, dincolo de imbunatatirea accesului la tratamente de inalta calitate pentru sanatate mentala si la asistenta comunitara, ma tem ca suntem susceptibili sa asistam la o inrautatire a lucrurilor atunci cand vine vorba despre consumul abuziv de substante si de sinucidere” spune directorul de strategie al Well Being Trust, dr. Benjamin Miller, citat de CNN.
Datele colectate de CDC in luna iunie a acestui an au relevat ca 11% dintre americanii chestionati se gandisera la sinucidere in ultimele 30 de zile. Persoanele neplatite care au in ingrijire adulti au fost categoria care s-a gandit cel mai serios la suicid (30,7%), urmate de adultii tineri cu varste intre 18 si 24 de ani (25,5%), angajatii esentiali (21,7%), de hispanici (18,6%) si de negri (15,1%).
Suicidul – o realitate agravata si in India
Si in India, Ziua Mondiala pentru Prevenirea Suicidului, marcata in fiecare an pe 10 septembrie, i-a adus la aceeasi masa pe expertii in sanatate mentala, care au discutat despre cresterea alarmanta a ratei de suicid in zonele urbane din India, in perioada pandemiei.
Potrivit expertilor, nesiguranta cu privire la viitor, stilul de viata haotic, ce a condus la cresterea consumului de alcool, la fel ca si criza financiara declansata de pandemie, sunt factori ce favorizeaza tendintele suicidale in randul oamenilor.
“Pandemia ne-a intors vietile cu susul in jos. Exista trei factori majori cu care oamenii se lupta in prezent: nesiguranta cu privire la viitor, criza economica, precum si impactul pe care COVID-19 il are asupra stilului nostru de viata”, spune dr Ranjive Mahajan, profesor si sef al departamentului de psihiatrie la Dayanand Medical College and Hospital (DMC&H) din Ludhiana, India. “Toti acesti factori au contribuit la amplificarea consumului de alcool si chiar la abuzuri de medicamente, in randul unei parti importante a populatiei si au condus multe persoane intr-o stare de depresie, ce declanseaza tendinte suicidale”, a observat dr. Ranjive.
Dr. Mamta Singla, profesor si sef al departamentului de psihiatrie la Christian Medical College and Hospital a observat, de asemenea, ca oamenii sunt din ce in ce mai frustrati de problemele legate de pandemie, precum distantarea sociala, izolarea, criza financiara precum si consecintele indezirabile ale acesteia. “Majoritatea pacientilor se confrunta cu criza financiara si vorbesc despre moarte sau despre sinucidere, despre deznadejde si despre probleme legate de somn. I plus, in cazul multor pacienti s-a constatat un consum crescut de substante”, a observat dr Mittal.
Studiul impactului COVID-19
Dr Mitthat Miglani, asistent universitar de psihiatrie si Palak Upadhyay, asistent universitar de psihologie clinica, de la DMC&H desfasoara un studiu cu privire la impactul COVID-19 asupra sanatatii mentale a pacientilor.
„Multi pacienti si-au exprimat ingrijorarea cu privire la bunastarea familiilor lor, multi sunt nelinistiti de starea lor fizica si sunt ingrijorati pentru momentul in care vor fi trimisi acasa. Unii se simt vinovati ca au transmis boala si parintilor sau copiilor lor; unii au avut probleme cu somnul intr-un loc nou”, spun cercetatorii. „Am realizat ca majoritatea temerilor si grijilor lor sunt rationale si justificate; practic ele vin ca un raspuns normal la o situatie stresanta”, au adaugat ei.
„Cel mai interesant ni s-a parut faptul ca majoritatea nu si-au exprimat sentimentele de singuratate sau lipsa de speranta. Telefoanele au devenit salvatorii lor; prietenii si familia ii suna pe video si joaca jocuri online cu ei. Ne-am dat seama ca sistemul familial puternic al societatii noastre ii ajuta sa isi mentina sanatatea si sa faca fata crizei”, au observat ambii medici.
Cum invingem depresia cauzata de COVID-19
„Trebuie sa revenim la rutinele noastre anterioare. Sa ne culcam devreme si sa ne trezim devreme, sa facem exercitii fizice, meditatie, yoga, sa avem obiceiuri alimentare sanatoase si sa petrecem timp cu familia; toate acestea ca si socializarea prin intermediul suportului digital sunt unele dintre cele mai bune modalitati de a invinge acest virus”, spun Dr. Ranjiv si Dr. Mittal.
Simptomele sinucigasului
Dr. Tarlochan Singh, doctor in psihologie clinica, a aratat ca simptomele suicidale includ discutii despre moarte sau sinucidere, lipsa de speranta, faptul ca pacientii se considera o povara, retragerea completa din cercul de prieteni si din familie, pierderea interesului pentru tot felul de activitati si schimbarile extreme de dispozitie.
Recunoaste factorii de risc
Exista multi factori de risc care pot duce la o crestere a gandurilor legate de suicid. Este important sa le recunosti atunci cand le vezi la tine sau la o persoana draga, spun expertii, deoarece multi oameni nu vorbesc in prealabil despre gandurile lor de sinucidere.
- Persoana are o tulburare de dispozitie sau o stare de anxietate, legata de consumul de alcool sau de alte substante, o boala fizica majora sau antecedente de traume, abuzuri sau sinucideri in familie?
- Pierderea unei relatii poate declansa si ea un comportament sinucigas, mai ales pentru persoanele care au un sentiment de izolare sau carora le lipseste sprijinul social.
- Persoanele care au o convingere religioasa si culturala potrivit careia suicidul reprezinta o rezolvare nobila a unei dileme personale sunt expuse unui risc mai mare, la fel ca si cei care simt ca a cere ajutor reprezinta un stigmat.
- Orice tentativa anterioara de suicid este cel mai important factor de risc, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, dar oamenii pot reactiona si la clustere de suicid sau la morti ale unor vedete celebre care apar in media. De pilda, numarul de suiciduri a crescut cu 10% dupa ce actorul Robin Williams si-a pus capat zilelor, in 2014.
- De asemenea, daca oamenii s-au confruntat cu o lovitura economica recenta, pot fi mai predispusi sa incerce sa isi puna capat zilelor, iar aceasta este din pacate o realitate cu care milioane de oameni care au ramas fara locuri de munca din cauza COVID-19 se confrunta chiar in acest moment.
– Cercetarile arata, in plus, ca accesul facil la arme de foc este si el un factor de risc important.
Semnale de avertisment
Inca o data, nu toata lumea va oferi prietenilor si celor dragi indicii verbale cu privire la gandurile sinucigase pe care le au. De aceea, este important sa recunoastem semnalele de avertisment in actiunile lor, precum si in cuvinte.
Fii precaut daca o persoana apropiata:
- Incepe sa caute online modalitati de sinucidere, precum cumpararea unei arme sau obtinerea de retete medicale;
- Isi amplifica consumul de alcool sau droguri;
- Doarme prea mult sau prea putin;
- Incepe sa se comporte imprudent, cum ar fi conducerea in stare de ebrietate sau fara centura de siguranta;
- Pare agitata, isi exprima furia sau discuta despre razbunare;
- Are schimbari extreme de dispozitie, de la euforie la depresie;
- Pare sa se simta deznadajduita sau discuta despre faptul ca se simte captiva sau ca nu are motive sa traiasca;
- Pare sa aiba suferinte emotionale de nesuportat si discuta despre faptul ca se simte o povara pentru prieteni si familie;
- Se retrage sau se izoleaza de ceilalti.
Multe dintre semne pot fi greu de recunoscut in timpul pandemiei, atunci cand familiile si prietenii sunt mai singuri si mai izolati. Suna-i mereu pe cei dragi si vezi ce fac si cum se simt, asculta-le cu atentie problemele si modul in care se exprima. Doar tinand legatura cu semenii, poti sa iti dai seama din timp daca ii poti ajuta sa depaseasca o perioada dificila din viata lor, poate chiar una cu tendinte suicidale.
Surse: https://edition.cnn.com/2020/09/10/health/world-suicide-prevention-day-2020-wellness/index.html
