O fotografie aparent inofensiva avea sa reprezinte prabusirea lui Zheng Xiaoqing, un fost angajat al conglomeratului energetic General Electric Power.
Potrivit unui rechizitoriu al Ministerului american al Apararii, cetateanul american a ascuns fisiere confidentiale furate de la angajatorii sai in codul binar al unei fotografii digitale reprezentand un apus, pe care Zheng si-a trimis-o apoi pe email.
Este voba despre o tehnica numita steganografie, un mod de a ascunde un fisier de date in codul unui alt fisier de date. Zheng a utilizat-o in mai multe ocazii pentru a sustrage fisiere sensibile de la GE.
GE este un conglomerat multinational renumit pentru activitatea sa in asistenta medicala, energie si sectorul aerospatial, producand orice de la frigidere pana la motoare de avion.
Informatia furata de Zheng era legata de designul si productia de turbine de gaz si de abur, inclusiv lame de turbine si garnituri pentru turbine. Informatia evaluata la o valoare de milioane de dolari a fost trimisa api complicelui sau din China, urmand sa fie apoi in beneficiul guvernului chinez, ca si al companiilor chinezesti si universitatilor din aceasta tara.
Zheng a fost condamnat la doi ani de inchisoare la inceputul acestui an. Acesta este cel mai recent dintr-o serie de cazuri similare judecate de catre autoritatile din SUA. In noiembrie, un cetatean chinez pe nume Xu Yanjun, despre care s-a spus ca este spion de cariera, a fost condamnat la 20 de ani de inchisoare pentru complot la furtul de secrete comerciale de la diverse companii americane aviatice si aerospatiale – printre care si GE.
Toate acestea fac parte dintr-un efort mai amplu al Chinei de a obtine know-how tehnologic pentru a-si alimenta economia si provocarea pentru ordinea geopolitica, in timp ce SUA face tot posibilul pentru a preveni aparitia unui competitor puternic pentru energia americana.
Furtul de secrete comerciale este o solutie ce pare atractiva, pentru ca permite tarilor sa “faca salturi relativ rapid in lanturile valorice globale –fara costurile, atat de timp cat si de bani, pe care le-ar avea daca s-ar baza complet pe capacitatile indigene” a declarat pentru BBC Nick Marro de la Economist Intelligence Unit.
In luna iulie a anului trecut, directorul FBI, Christopher Wray a spus la o reuniune a liderilor de afaceri si a academicienilor, desfasurata la Londra, ca China isi propune sa “jefuiasca” proprietatea intelectuala a companiilor vestice, pentru a-si putea accelera propria dezvoltare industriala si pentru a domina, in cele din urma, in industrii cheie.
El a avertizat ca spioneaza companii de peste tot “de la orase mari pana la orasele mici – de la Fortune 100 pana la start-up-uri, oameni care se concentreaza pe orice de la aviatie pana la AI si pharma”.
La momentul respectiv, purtatorul de cuvant al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, a spus ca Wray “pateaza China” si ca are o “mentalitate de Razboi Rece”.
“China incearca sa ne rastoarne pozitia”
In declaratia Departamentului de Justitie (DOJ) cu privire la Zheng, Alan Kohler Jr, de la FBI, a spus ca China vizeaza „ingeniozitatea americana” si incearca sa „ne rastoarne pozitia” de lider global.
Zheng a activat ca inginer specializat in tehnologia de etansare a turbinelor si a lucrat la diferite tehnologii de retinere a scurgerilor in ingineria turbinelor cu abur. Astfel de etansari optimizeaza performanta turbinei „fie prin cresterea puterii sau eficientei, fie prin extinderea duratei de viata a motorului”, spune DOJ.
Turbinele cu gaz care alimenteaza avioanele sunt esentiale pentru dezvoltarea industriei aviatice din China. Echipamentele aerospatiale si aviatice se numara printre cele 10 sectoare pe care autoritatile chineze le vizeaza pentru o dezvoltare rapida, astfel incat sa reduca dependenta tarii de tehnologia straina si, in cele din urma, sa o depaseasca.
Insa spionajul industrial chinez are ca tinta o gama larga de sectoare.
Potrivit lui Ray Wang, fondator si CEO al companiei de consultanta Constellation Research din Silicon Valley, printre aceste sectoare se numara si dezvoltarea farmaceutica si nanotehnologia – inginerie si tehnologie efectuate la scara nanometrica pentru utilizare in domenii precum medicina, textilele si tesaturile si automobilele. Un nanometru este o miliardime dintr-un metru.
Se refera, de asemenea, la produse farmaceutice, bioinginerie – mimarea proceselor biologice in scopuri precum dezvoltarea de proteze biocompatibile si cresterea regenerativa a tesuturilor.
Wang a citat o anecdota a unui fost sef de cercetare si dezvoltare pentru o companie din Fortune 100, care i-a spus ca „persoana in care a avut cea mai mare incredere” – cineva atat de apropiat incat copiii lor au crescut impreuna – se afla pe statul de plata al Partidului Comunist Chinez. „Mi-a explicat cu amabilitate ca spionii sunt peste tot”, a spus el.
In trecut, spionajul industrial din tari precum Japonia, Coreea de Sud, Taiwan si Singapore era o problema, a spus Marro. Insa odata ce firmele indigene se remarca drept lideri de piata de sine statatori – si astfel incep sa-si doreasca sa isi protejeze proprietatea intelectuala – guvernele lor incep sa adopte legislatii pentru a lua problema mai in serios.
„Pe masura ce companiile chineze au devenit mai inovatoare in ultimul deceniu, am observat o consolidare semnificativa a protectiei drepturilor de proprietate intelectuala nationale in tandem”, a spus Marro.
China a dobandit, de asemenea, expertiza in a determina companii straine sa ii predea elemente de tehnologie in cadrul unor acorduri de joint venture, in schimbul accesului pe piata chineza. In ciuda plangerilor, guvernul chinez a negat intotdeauna acuzatiile de constrangere.
Acordul privitor la hacking – o „gluma”
Au existat incercari de a tine in frau in mod special hacking-ul. Astfel, in 2015, SUA si China au incheiat un acord prin care ambele parti s-au angajat sa nu se implice in actiuni de „furt de proprietate intelectuala, inclusiv secrete comerciale sau alte informatii confidentiale, pentru avantaje comerciale, prin modalitati cibernetice”.
Pana in anul urmator, Agentia de Securitate Nationala a SUA ii acuzase pe chinezi de incalcarea acordului, desi a recunoscut ca numarul de incercari de hacking de date guvernamentale si corporate a scazut „dramatic”.
Dar observatorii spun ca impactul general al acordului a fost minim. Wang a spus chiar ca este o „gluma” din cauza lipsei de aplicare. Spionajul cibernetic chinezesc in SUA a fost „omniprezent” si se extinde si la laboratoarele academice. „A existat in fiecare aspect al afacerilor occidentale”, a spus el pentru BBC.
Cu toate acestea, Lim Tai Wei de la Universitatea Nationala din Singapore a remarcat ca nu au existat „studii definitive necontestate” privind amploarea fenomenului.
„Unele voci sunt de parere ca a existat o scurta reducere a spionajului cibernetic chinez impotriva SUA, insa dupa aceea si-a reluat nivelul anterior. Altii cred ca a esuat din cauza rupturii generale a relatiilor dintre SUA si China”, a spus el.
In acest timp, SUA incearca in mod direct sa blocheze progresul Chinei in industria cheie a semiconductoarelor – vitala pentru orice, de la smartphone-uri la arme de razboi – spunand ca utilizarea tehnologiei de catre China reprezinta o amenintare la adresa securitatii nationale.
In luna octombrie, Washington-ul a anuntat unele dintre cele mai ample controale de pana acum la exporturi, solicitand licente pentru companiile care exporta cipuri in China si care folosesc instrumente sau software din SUA, indiferent de locul in care sunt produse in lume. Masurile Washington-ului ii impiedica, de asemenea, pe cetatenii americani si pe detinatorii de green card-uri sa lucreze pentru anumite companii chineze de cipuri. Detinatorii de green card sunt rezidenti permanenti SUA care au dreptul de a lucra in tara.
Marro spune ca, desi aceste masuri vor incetini progresul tehnologic al Chinei, ele vor accelera, de asemenea, eforturile Chinei de a elimina produsele americane si alte produse straine din lanturile sale de aprovizionare tehnologice.
„China incearca sa faca asta de ani buni, cu un succes redus, insa aceste obiective politice impun acum o urgenta mai mare, ca urmare a controalelor recente ale SUA”, a spus el.
Pentru ca China isi invoca si propria securitate nationala, lupta pentru un avantaj tehnologic intre cele mai mari doua economii se va intensifica cel mai probabil si mai mult.
Wang considera, insa, ca SUA inca detine avantajul: „Prietenii mei din domeniul securitatii cibernetice imi spun ca, atunci cand incearca sa pirateze site-uri chineze, singura tehnologie valoroasa (pe care o pot gasi acolo) este proprietate intelectuala SUA”.
