Când vine vorba de patriotism, ne-am obișnuit cu definiții clasice: dragostea de țară, apărarea intereselor naționale, promovarea valorilor culturale. Însă, în viziunea lui Călin Georgescu, patriotismul pare să ia o turnură… surprinzătoare. Mai exact, o turnură spre est, unde Vladimir Putin tronează ca simbol al „adevăratului lider naționalist.” Întrebarea care ne macină acum este: ne pregătește Georgescu pentru o Românie sub umbrela unui suveranism de inspirație moscovită?
Declarații Călin Georgescu: patriotism sau propagandă?
Călin Georgescu, cunoscut pentru afinitățile sale cu ideologiile de extremă dreapta și simpatiile prolegionariste, a făcut valuri cu declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus. Într-un mod aproape poetic, Georgescu l-a descris pe Putin ca fiind „un lider adevărat, care luptă pentru suveranitatea poporului său”. Cu alte cuvinte, Georgescu vede în Putin un model ideal de conducător, ignorând complet detalii minore precum invaziile, cenzura și dictatura.
Mai mult, în discursurile sale, Georgescu pare să aspire la o guvernare „de mână forte,” care să elimine „infestarea cu globalism.” Dar cum ar arăta această Românie sub conducerea unui președinte care își ia lecțiile de la Kremlin? Simplu: un cocktail de autoritarism condimentat cu nostalgii legionare.
Viziunea unui suveranism de tip Putin
Georgescu nu se limitează la declarații abstracte. În planurile sale, transparența politică și libertățile cetățenești sunt doar piedici inutile. Susține că România are nevoie de o guvernare „verticală,” care să redea țării „demnitatea.” Tradus, aceasta ar însemna o curățare ideologică, eventual o reabilitare a valorilor legionare, totul sub pretextul suveranismului.
Patriotismul lui Călin Georgescu este însă unul exclusivist, dedicat celor care „înțeleg rostul românismului autentic.” Ce se întâmplă cu restul? Probabil sunt sortiți pieirii spirituale, așa cum sugerează tonul mesianic al discursurilor sale. „România trebuie să se ridice împotriva asupririi internaționale,” spune el, ignorând convenabil că asupritorul s-ar putea afla tocmai la Moscova, nu la Bruxelles.
Extremă dreapta: un viitor strălucit pentru România?
Sub o eventuală președinție Georgescu, am putea asista la reîntoarcerea la politici care promovează discriminarea și excluziunea. Simpatiile sale pentru regimul Putin și pentru valorile de extremă dreapta nu lasă loc de îndoială. Ar însemna mai puțină democrație, mai puțină libertate și mai multe ode aduse conducătorului iubit.
Dacă acesta este viitorul pe care ni-l promite Georgescu, ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva confundăm patriotismul cu o rețetă toxică pentru izolare, propagandă și regres. Pentru un om care vede în Putin un erou, ar fi interesant de aflat: cine ar fi poporul său preferat în această nouă Românie? Cei care îl aplaudă sau cei care îl contestă?
Putin, românul anului?
În final, nu putem decât să admirăm ironia sorții. În timp ce majoritatea liderilor europeni se distanțează de Putin, Georgescu pare să îl considere un mentor spiritual. Dacă aceasta este noua definiție a patriotismului, atunci poate că avem nevoie urgentă de un dicționar nou – și de un plan de salvare națională.
