Despărțirea nu se încheie în ziua în care ai ieșit pe ușa instanței cu hotărârea de divorț în mână. De multe ori, partea cea mai complicată vine după. Împărțirea bunurilor poate fi un proces lung, tensionant și, deseori, mai dificil decât divorțul în sine. Fiecare situație este diferită, iar modul în care se realizează partajul depinde de mai mulți factori. Se ia în calcul dacă ai copii, dacă există o înțelegere între voi, dacă ai acte clare cu tot ce aveți în posesiune sau dacă trebuie să aduci martori și evaluatori.
Aici intră în joc două căi principale: partajul prin instanță și partajul în fața notarului public. Ambele au avantaje și dezavantaje. Contează să știi cum funcționează fiecare și ce ți se potrivește mai bine.
Ce este partajul?
Partajul se referă la împărțirea tuturor bunurilor comune acumulate în perioada căsătoriei. Acesta include, de regulă, casa, terenurile, mașina, conturile bancare, obiectele de valoare sau chiar datoriile. Tot ce ați acumulat împreună poate intra în discuție. Nu contează pe numele cui a fost trecut bunul, cât timp a fost dobândit în timpul căsătoriei și nu există un regim matrimonial separat.
Partajul se poate face amiabil sau prin instanță. Alegerea uneia dintre variante depinde de nivelul de colaborare dintre foștii soți.
Când poți face partajul?
Poți începe partajul imediat după pronunțarea divorțului. Uneori, se poate realiza chiar în timpul procesului de divorț, dar acest lucru se întâmplă destul de rar. În cele mai multe cazuri, foștii soți se concentrează întâi pe încheierea căsniciei, iar apoi revin asupra împărțirii bunurilor.
Important este să știi că nu există un termen-limită pentru a cere partajul. Îl poți face oricând după divorț. Totuși, cu cât trece mai mult timp, cu atât lucrurile se complică. Bunurile pot fi vândute, pot interveni noi relații sau se pot deteriora dovezile.
Cum se face partajul la notar?
Dacă voi doi sunteți de acord asupra modului în care vă împărțiți bunurile, atunci drumul e mult mai simplu. Poți merge direct la un notar public. Nu e nevoie de proces, nici de martori sau evaluatori. Doar de o înțelegere clară între voi.
Notarul public va verifica actele de proprietate, va stabili regimul juridic al bunurilor și va redacta actul de partaj. Îți va explica pas cu pas tot ce presupune procedura, inclusiv ce taxe ai de plătit. De exemplu, dacă ai o locuință comună, se va cere un raport de evaluare pentru stabilirea valorii imobilului. În funcție de această valoare, se va calcula taxa notarială.
În cazul în care amândoi sunteți de acord, partajul se poate termina într-o singură zi. Fiecare pleacă cu actele care dovedesc ce a primit. Simplu, rapid și fără stres inutil.
Când nu se poate face partajul la notar?
Sunt situații în care partajul notarial nu este posibil. Atunci când nu există un acord între voi, dacă unul dintre voi nu este prezent sau dacă refuză să semneze, nu mai rămâne decât varianta de a merge în instanță. La fel și dacă nu aveți acte clare pentru bunurile de împărțit. Fără titluri de proprietate sau fără evaluări corecte, notarul nu poate redacta actul.
Tot în instanță ajungi dacă aveți litigii legate de investițiile făcute separat. De exemplu, dacă unul dintre voi a renovat locuința comună din banii proprii și vrea să recupereze suma. Aici nu mai merge cu înțelegeri informale.
Ce presupune partajul prin instanță?
Dacă nu există înțelegere, partajul se face prin judecătorie. Ai nevoie de avocat și de timp. Procesul poate dura câteva luni sau chiar ani, în funcție de complexitate. Se aduc dovezi, se audiază martori, se fac expertize.
Fiecare parte trebuie să-și susțină pretențiile. Dacă ceri mai mult decât 50%, va trebui să dovedești că ai contribuit mai mult. Nu e suficient să spui, trebuie acte, facturi, extrase de cont, tot ce poate convinge instanța.
Judecătorul va stabili cota-parte a fiecăruia, iar apoi se va decide modul concret de împărțire: prin atribuirea bunurilor unuia dintre soți, prin vânzare și împărțirea banilor sau prin compensări bănești.
