Durerile de gleznă pot avea diverse cauze, însă entorsele se numără printre cele mai frecvente. Află din articolul de mai jos în ce constă primul ajutor în caz de entorsă și descoperă mai multe cauze ale durerilor de gleznă și cauzele acestora.
Principalele cauze ale durerilor de gleznă
Durerea de gleznă poate fi rezultatul unor leziuni la nivelul acestei zone, cum ar fi:
- Bursita – inflamarea burselor, niște structuri de mici dimensiuni responsabile de amortizarea și protejarea articulațiilor;
- Fracturile osoase – sunt cauzate de traumatisme severe sau accidentări la nivelul gleznei;
- Entorsele – ruperea sau întinderea ligamentelor din exteriorul gleznei;
- Tendinita – inflamația tendoanelor.
Pe lângă aceste leziuni, senzația de durere glezna poate fi și un simptom ce însoțește anumite afecțiuni, ca de exemplu:
- Artrita;
- Platfusul (piciorul plat);
- Guta;
- Lupus;
- Celulita infecțioasă.
Primul ajutor în cazul unei entorse de gleznă
Entorsele sunt clasificate în funcție de cât de afectată este articulația gleznei. Astfel, există trei tipuri de entorse:
- Entorsa ușoară, cu leziuni structurale minore;
- Entorsa moderată, caracterizată de ruptura parțială a ligamentului;
- Entorsa acuta de glezna, caracterizată de ruptura completă a ligamentului și de instabilitatea articulară.
Primul ajutor în cazul unei entorse trebuie acordat indiferent de gradul leziunii. O metodă recomandată de prim ajutor este tehnica RICE. Aceasta implică câțiva pași simpli, care ajută la ameliorarea simptomelor și promovează recuperarea, până la evaluarea medicului specialist:
- R (Rest) – odihnește piciorul afectat, timp de aproximativ 24 de ore, fără să exerciți presiune asupra acestuia;
- I (Ice) – aplică comprese cu gheață pentru a reduce inflamația. Se recomandă aplicarea timp de 15 minute de 4-8 ori pe zi în primele 48 de ore după accidentare;
- C (Compression) – imobilizează zona afectată cu un bandaj elastic pentru a reduce inflamația și pentru a susține articulația, dar ai grijă ca bandajul să nu fie prea strâns;
- E (Elevation) – ridică membrul afectat la un nivel ușor mai ridicat decât inima pentru reduce inflamația și disconfortul.
Recuperarea după o entorsă poate dura între câteva zile și câteva luni, în funcție de severitatea leziunii.
În cazul următoarelor situații este necesar să soliciți asistență medicală de urgență:
- Dacă durerea nu dispare sau nu se ameliorează semnificativ în decursul unei săptămâni de la accidentare;
- Dacă membrul afectat pare să aibă o poziție neobișnuită sau dacă există suspiciunea unei rupturi ale osului sau ligamentului;
- Dacă zona afectată este extrem de dureroasă la atingere și nu poți folosi membrul afectat;
- Dacă există dificultăți semnificative în mișcarea sau suportul greutății pe membrul respectiv;
- Dacă zona afectată prezintă semne ale unei infecții;
- Dacă există furnicături în zona afectată.
Medicul va decide dacă sunt necesare radiografii sau alte investigații suplimentare. De asemenea, acesta poate prescrie administrarea analgezicelor pentru gestionarea durerii.
Bibliografie:
- my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/15295-ankle-pain, accesat la 23.04.2024;
- www.health.harvard.edu, https://www.health.harvard.edu/pain/recovering-from-an-ankle-sprain, accesat la 23.04.2024;
- www.webmd.com, https://www.webmd.com/pain-management/ankle-sprain, accesat la 23.04.2024;
- www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/first-aid/first-aid-sprain/basics/art-20056622, accesat la 23.04.2024.
