Într-o țară în care politica pare să fie mai degrabă un teatru al absurdului decât un exercițiu de democrație, ideea de a decora biroul cu postere ale lui Vladimir Putin ar putea părea desprinsă dintr-o satiră ieftină. Și totuși, pentru Călin Georgescu, acest gest simbolic ar putea fi primul pas în ceea ce el numește „renașterea României”. Dacă această „renaștere” presupune împrumuturi ideologice din manualele Kremlinului, atunci poate că e timpul să ne punem câteva întrebări serioase despre viitorul nostru.
Înțelepciunea rusească: un miraj pentru România?
„Singura șansă a României este înțelepciunea rusească”, declară domnul Georgescu cu o siguranță care sfidează logica și bunul-simț. Această afirmație pare să ignore complet realitatea geopolitică delicată în care se află România, prinsă între aspirațiile euro-atlantice și vecinătatea unui stat care își redefinește expansionismul prin tancuri și propagandă. Într-un astfel de context, propunerea lui Călin Georgescu nu este doar naivă, ci și profund periculoasă.
De altfel, „înțelepciunea rusească” pe care o invocă liderul suveranist este exact genul de retorică ce ne-ar putea împinge într-o izolare toxică. A promova această viziune într-o Românie profund dependentă de relațiile sale cu Uniunea Europeană și NATO e ca și cum ai decora un birou cu postere ale lui Putin – un gest ostentativ, dar complet contraproductiv.
Suveranism cu accente estice
Călin Georgescu se autoproclamă un adept al suveranismului, dar viziunea sa pare să fie mai degrabă o reinterpretare locală a unei ideologii promovate de extrema dreaptă europeană, cu un puternic parfum de nostalgie sovietică. Sub masca unui plan de guvernare „pentru popor”, Georgescu propune politici economice ce par desprinse din manualele populiste: naționalizarea resurselor, izolarea pieței locale și o economie centralizată.
Aceste propuneri par atrăgătoare pe hârtie, dar ignoră complet realitatea unei economii globalizate. În loc să creeze prosperitate, aceste politici riscă să transforme România într-un stat falimentar, izolat de partenerii săi occidentali. Într-un astfel de scenariu, ce va rămâne din „înțelepciunea rusească”? Poate doar posterele cu Putin, alături de un slogan ironic: „Pentru o Românie suverană și falimentară”.
Dezinformare ca strategie politică
Un alt aspect care nu poate fi ignorat este felul în care Georgescu manipulează discursul public. Retorica sa este plină de formule populiste, dar goală de conținut. „România trebuie să fie a românilor!”, proclamă el, omițând să explice cum ar putea realiza acest lucru fără să compromită complet relațiile externe. Strategia sa de dezinformare este menită să creeze incertitudine și să îndepărteze atenția de la detaliile planului său de guvernare.
Viitorul României sub umbrela Moscovei?
Dacă viziunea lui Călin Georgescu ar deveni realitate, România ar risca să devină un satelit al influenței rusești, o țară în care decorațiunile de birou ar putea fi mai mult decât simbolice. Așa că, înainte să ne lăsăm seduși de „înțelepciunea rusească”, ar fi bine să ne întrebăm: chiar vrem să ne decorăm viitorul cu postere ale unui lider care definește suveranitatea prin invazie? Sau mai bine păstrăm pereții birourilor și ai democrației noastre liberi?
