Atat Hotnews cat si Wall-Street.ro au avut initiativa de a ii intreba pe cativa dintre cei mai bogati romani daca ar fi de acord sa urmeze exemplul americanilor, raspunsurile lor le gasiti aici si aici.

Un singur raspuns mi-a atras in mod deosebit atentia – cel al lui Ioan Niculae, seful InterAgro, personaj a carui avere este estimata la 1.2 miliarde de euro:

Am o parere foarte proasta despre decizia miliardarilor americani [...] Oamenii trebuie sa invete sa munceasca, nu sa intinda mana. Este pacat ca dupa 20 de ani romanii inca nu au invatat sa munceasca si stau cu mana intinsa.

Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al acestui domn, a dona o parte din avere unor asociatii caritabile sau unor fundatii, nu inseamna altceva decat a incuraja nemunca.

Un asemenea gest nu inseamna deloc responsabilitate sociala, nici satisfactia ca ii ajuti pe cei care au fost mai putin norocosi decat tine, nici multumirea ca dai inapoi societatii o parte din ceea ce sociatatea ti-a dat. Nu, inseamna doar mila si frustrare.

Mergand pe acelasi principiu, ne putem intreba ce rost are sa donezi bani unor fundatii care se ocupa de educatie sau de sprijinirea tinerilor saraci dar cu potential, din moment ce acesti tineri se pot angaja la InterAgro in loc sa isi continue studiile si astfel sa isi atinga potentialul?

Ce rost are sa donezi bani unor fundatii care se ocupa de ingrijirea bolnavilor sau handicapatilor, din moment ce acestia din urma pot pune mana sa munceasca, nu sa astepte ajutor de la cineva? Sau ce rost are sa donezi bani unor institute de cercetare care incearca sa gaseasca solutii pentru tratarea unor boli acum incurabile?

Bineinteles, americanii sunt prosti. Iar cel mai prost dintre ei este Buffet, care a promis ca va dona 99.9% din avere.

Bineinteles, lui Jeffrey Franks ii este usor sa ne laude pentru ca nu el va suporta costurile reformei, insa adevarul este ca trebuie sa facem ceva pentru a nu scapa lucrurile de sub control. Iata care sunt cele mai importante masuri pe care guvernul le va lua in perioada urmatoare:

- preturile aplicate de 10 companii de stat care merg pe pierdere vor creste, printre acestea aflandu-se CFR, Termoelectrica si Metrorex. In ultimii ani, din considerente sociale aceste preturi au fost mentinute sub costuri, ceea ce a facut ca numai anul trecut de la bugetul de stat sa se acorde subventii in valoare totala de 1.7 miliarde euro;

- autoritatile vor vinde pe bursa 9.84% din actiunile detinute la Petrom, si cate 15% din Transelectrica, Transgaz si Romgaz. Anuntul guvernului reprezinta o veste buna pentru ca ajuta la cresterea lichiditatii bursei si va determina intrarea pe piata a unor investitori de calibru;

- pana la urma se pare ca averile mari vor fi impozitate. Guvernul a promis FMI ca in urmatoarele 2-3 saptamani va elabora o ordonanta in acest sens, insa ramane de vazut cum va fi ea aplicata, detalii aici.

- nivelul contributiilor la Pilonul II de pensii va creste la 3% anul viitor, de la 2.5% in 2010;

- pensiile vor fi inghetate in 2011. Personal, cred ca pensiile nu vor creste nici in 2012, insa avand in vedere faptul ca peste doi ani sunt alegeri, totul este posibil;

- in urma cu doua zile, ministrul Vladescu spunea ca salariile bugetarilor vor creste cu 10% anul viitor, detalii aici. Acum intelegem ca aceasta crestere este conditionata de eliminarea celui de-al 13-lea salariu, ceea ce inseamna ca de fapt nu va avea loc nicio crestere reala, salariile ramanand la nivelul actual;

- legea salarizarii va fi modificata pana in octombrie, iar legea pensiilor trebuie votata de Parlament in septembrie, inainte de reunirea board-ului FMI;

- vor continua verificarile in cazul celor care primesc venitul minim garantat si pensie de invaliditate. In urma verificarilor efectuate pana acum, s-a ajuns la concluzia ca 25% dintre cei care incaseaza venitul minim garantat o fac ilegal. Procentul este de 14% in randul celor cu indemnizatii de handicap si 7% in cazul celor cu pensie de invaliditate;

In ceea ce priveste deficitul bugetar, guvernul nu va avea probleme foarte mari sa se incadreze in tinta de 6.8% stabilita pentru acest an: cresterea TVA va aduce ceva bani in plus la buget, iar cele 74.000 de concedieri plus reducerea salariilor bugetarilor cu 25% vor genera suficiente economii astfel incat sa nu mai fie nevoie de alte reduceri sau mariri de taxe.

Marea problema este insa atingerea unui deficit de 4.4% anul viitor, ceea ce in suma absoluta inseamna 5.5 miliarde euro. In conditiile in care deficitul bugetului de pensii va ajunge la 3.5 miliarde euro (2.8% din PIB), iar costul datoriei publice va urca la aproximativ 2% din PIB, rezulta ca doar aceste doua tipuri de cheltuieli vor necesita o suma echivalenta cu 4.5-5% din PIB.

Ziarul Financiar scrie astazi ca guvernul are in lucru doua variante de scadere a impozitului pe venit, de la 16% la 12% sau chiar 10% anul viitor, insa totul depinde de modul in care autoritatile vor reusi sa tina cheltuielile sub control. Daca aparatul bugetar nu va fi restructurat, nu vom putea discuta despre reduceri de taxe.

Clasamentul este realizat analizand 20.000 de institutii de invatamant superior din intreaga lume dupa patru criterii: (i) numarul paginilor web indexate de motoarele de cautare, (ii) numarul de linkuri externe catre universitate, (iii) volumul datelor publicate si (iv) numarul lucrarilor stiintifice citate de google scholar.

Acest top se numeste Webometrics Ranking of World Universities si este singurul care da publicitatii clasamentul primelor 12.000 de universitati din lume. Astfel putem analiza mai in detaliu si situatia universitatilor romanesti care lipsesc cu desavarsite in topurile publicate de alte institutii ce se limiteaza la a prezenta doar primele 500 de universitati din lume.

Datele pe iulie au fost recent publicate, iar pe primele trei locuri se situeaza Harvard, Massachusetts Institute of Technology (MIT) si Stanford, prima universitate non-americana fiind Cambridge aflata pe locul 22.

Romania are 50 de universitati in top 12.000, cea mai buna pozitie fiind ocupata de Univ. Alexandru Ioan Cuza din Iasi, respectiv locul 576. Urmeaza Univ. Bucuresti pe locul 941, Babes Bolyai din Cluj pe 1.007 si Politehnica Bucuresti pe 1.055.

Cea mai mare universitate din Romania, celebra Spiru Haret se afla pe locul 3.884 la nivel mondial si pe locul 23 in randul universitatilor romanesti, topul complet aici. Universitatea Romano-Americana, considerata cea mai buna universitate particulara din Romania se situeaza pe locul 3.653.

In Europa Centrala si de Est cea mai puternica universitate este Charles University din Praga situata pe locul 124 mondial, Romania aparand in top abia pe locul 17, detalii aici. Romania are 2 universitati in primele 1.000 din lume, polonezii au 10, cehii au 9, iar ungurii 4.

Bineinteles ca acest clasament poate fi combatut, insa in mare arata nivelul general de dezvoltare la care a ajuns invatamantul superior romanesc. Spre comparatie, in cel mai relevant top al universitatilor – The Academic Ranking of World Universities, Romania nu are nicio universitate in top 500, in timp ce polonezii si ungurii au cate doua in top 400, iar cehii una in top 300.

Romanii au fost pusi sa aprecieze drept adevarate sau false un numar de 13 afirmatii, iar ce a iesit vedeti mai jos:

- 30% dintre subiecti cred ca primele fiinte umane au trait in aceeasi perioada cu dinozaurii, adica in urma cu mai bine de 65 de milioane de ani. Alti 24% nu au stiut ce sa raspunda, iar 44% au ales varianta corecta;

- 42% dintre repondenti cred ca soarele se invarte in jurul pamantului, nu invers. Spre comparatie, in 2002 procentul era de 24%, iar in 2005 de 27%, ceea ce inseamna ca ne indreptam in directia… “corecta”. La nivel european, doar Turcia si Letonia stau mai prost decat noi cu procente de 56%, respectiv 44%.

- 34% cred ca laptele radioactiv devine sigur pentru consum dupa fierberea sa, 21% nu stiu cum sta treaba cu radioactivitatea, si doar 45% au oferit un raspuns corect;

- 20% sunt de parere ca pamantului ii trebuie o luna sa inconjoare soarele, iar 32% nu au stiut ce varianta de raspuns sa aleaga. Gasiti alaturat raspunsurile la toate cele 13 intrebari, click pe imagine pentru detalii.

Per total, doar 0.9% dintre repondenti au ales varianta corecta de raspuns in cazul tuturor celor 13 afirmatii, iar 14.8% au dat cel putin 10 raspunsuri corecte (in randul celor cu studii superioare procentul a fost de 38.8%), media fiind de 6.5 raspunsuri corecte per persoana.

Media europeana este de 8.2 raspunsuri corecte, in top aflandu-se Suedia cu o medie de 10.33, Cehia cu 9.65 si Finlanda cu 9.63. Mai prost decat Romania stau doar Malta (6.49), Cipru (6.28%), Bulgaria (6.27%) si Turcia (5.68%).

De asemenea, studiul arata ca:

- suntem unul dintre cele mai religioase popoare in Europa: 54% dintre repondenti au declarat ca se roaga zilnic, in timp ce doar 8% dintre germani, 9% dintre cehi si 11% dintre francezi sau danezi fac acelasi lucru. Mai mult, 72% dintre romani cred in Rai si doar 50% in Iad (cum se explica diferenta?);

- 34% dintre repondenti considera horoscopul ca fiind “stiintific” sau “foarte stiintific”, in timp ce media europeana este de 15%. Datele arata ca, in general, cu cat gradul de cultura stiintifica al populatiei este mai redus, cu atat proportia celor care se roaga sau cred in horoscoape este mai mare.

Ce concluzii putem trage in urma acestui studiu (il puteti descarca de aici):

1. Stam din ce in ce mai prost la capitolul “cultura generala”. In ultimii cinci ani, numarul celor care cred ca soarele se invarte in jurul pamantului a crescut de la 27% la 42%, si cu toate ca o parte dintre repondenti poate au gresit raspunsul din neatentie, cresterea nu are cum sa fie justificata altfel decat prin involutia generala a societatii romanesti.

2. Desi acum stam prost, o sa stam probabil si mai prost in urmatorii ani. Nu trebuie decat sa privim in jurul nostru si o sa ne dam seama ca sansele ca situatia actuala sa se schimbe rapid sunt practic nule.

3. Exista o legatura directa intre situatia economica a unei tari si gradul de gradul de cultura al populatiei. Daca privim topul observam ca in general, in tarile in care PIB-ul pe cap de locuitor este peste medie, si gradul de cultura este peste medie.

Imi amintesc ca in 2003 m-am angajat la o multinationala din Timisoara, corporatia luand decizia de a forma aici o echipa de aproximativ 20 de persoane care sa preia o parte din activitatile desfasurate pana atunci de angajatii din Franta, Scotia sau Germania.

Eu am plecat din companie la sfarsitul lui 2007, iar la momentul respectiv eram printre ultimii din gasca veche. Unde sunt acum fostii mei colegi? Multi dintre ei au migrat spre tari mai calde – SUA, Canada, Australia sau Elvetia. Oamenii au parasit Romania desi aveau un salariu “de multinationala”, calatoreau des in strainatate, o parte dintre ei fiind si promovati.

In cazul lor, este clar ca nu salariul “de mizerie” a fost principalul motiv care i-a determinat plece, ci sansele mult mai mari de a se realiza in strainate.

Cred ca aceeasi logica se aplica si celor mai buni dintre medici, cercetatori sau altor categorii de persoane carora o tara saraca nu le poate oferi prea multe. Sa fim onesti – ne plangem ca ne pleaca medicii din cauza salariilor mici, desi suntem constienti ca Romania nu poate nici pe departe oferi salarii care sa rivalizeze cu cele din Franta spre exemplu, tara in care un medic specialist castiga peste 60-70.000 de euro anual (detalii aici). Iar atunci cand ai de ales intre 500 de euro in Romania si 5.000 de euro in alta tara, ce alegi?

La fel se pune problema si in cazul celor din cercetare sau din alte domenii in care tarile din vest exceleaza.

Tinand cont de situatia in care se afla Romania acum, oricat de performant ar fi guvernul care ne conduce lucrurile nu se vor schimba semnificativ in urmatorii 10-15 ani. Calitatea serviciilor publice nu se poate imbunatati peste noapte, mizeria morala in care ne scaldam va mai persista mult timp de acum inainte, salariile din sanatate sau educatie nu se pot dubla sau tripla “din pix”, iar lista ar putea continua.

Ce inseamna toate acestea? Inseamna ca tinerii talentati vor contina sa plece in cautarea unui viitor mai bun, iar noi nu ar mai trebui sa facem din asta un capat de tara. Acest proces este inevitabil – cu el se confrunta si tarile din jurul nostru, insa poate la o alta scara.

- nu este acum momentul sa cautam vinovati – atunci cand vezi cum apa iti intra in casa, chiar nu este momentul potrivit pentru a cauta vinovati. Se consuma o gramada de timp si resurse cu discutii sterile de tipul “de ce am ajuns aici?”, “cine a taiat padurile?” sau “cine a furat banii de diguri?”. Ajuta la ceva aceste discutii? Nu ar fi mai bine sa discutam despre ceea ce putem face pentru a minimiza efectele inundatiilor, si sa lasam goana dupa vinovati pentru mai tarziu?

- uneori nu te poti impotrivi naturii – debitul mediu istoric al Siretului este de 280 mc/s. In urma cu cateva zile, debitul a ajuns aproape 2.900 de mc/s. In aceste conditii, niciun dig nu te mai poate ajuta, iar singurul lucru pe care autoritatile il pot face este sa limiteze pierderile.

- politica trebuie lasata la o parte - chiar nu este momentul sa politizam situatia. Sunt Basescu si Boc de vina pentru ca a plouat mult sau pentru ca in anumite zone nu exista diguri? Poate, insa incercarea unor politicieni de a castiga capital electoral din suferinta oamenilor este de-a dreptul penibila.

- nu este necesara prezenta lui Basescu! In Romania, nevoia unui tatuc pare a fi mai mare decat oricand. Sa vina Basescu in localitatile inundate si sa faca ce? Sa promita ajutoare, case, diguri? Cand vom intelege ca nu este treaba presedintelui sa umble cu cizmele prin apa si sa dea indicatii? Asta este treaba celor care chiar se pricep. Presedintele, oricare ar fi el, poate sa transmita mesaje de incurajare, nu sa faca promisiuni populiste sau sa se certe cu sinistratii.

- au murit zeci de oameni – si in acest an, inundatiile au facut victime. In momentul in care lucrurile vor reintra in normal, ar trebui sa cada niste capete. Au murit oameni pentru ca X,Y sau Z nu si-a facut treaba? Afara si “la zdup”!. In ultimii 10 ani, inundatiile au cauzat moartea a peste 300 de persoane. A platit cineva?

- avem nevoie de o strategie coerenta de lupta impotriva inundatiilor - trebuie construite diguri, satele situate in zone inundabile trebuie stramutate (chiar daca locuitorii refuza!), zonele despadurite trebuie reimpadurite. Din nefericire, ne gandim la toate acestea abia dupa ce apa ne-a ajuns la gat.

- oamenii trebuie responsabilizati - nu este posibil sa iti construiesti o casa fara autorizatie intr-o zona usor inundabila, iar dupa ce ti-a luat apa casa, sa ai pretentia ca statul sa iti construiasca una noua, eventual in acelasi loc.

Mai departe, este anormal sa nu iti asiguri casa pe motiv ca nu ai/nu vrei sa platesti anual 100 de lei pentru asigurare. Statul nu este mama tuturor ranitilor si nu poate construi in fiecare an case, iar oamenii ar trebui sa isi poarte si singuri de grija. Casele care nu pot fi asigurate pentru ca se afla in zone cu risc ridicat de inundatii trebuie daramane si reconstruite in zone in care riscul este mai mic.

- televiziunile au un comportament regretabil - goana dupa senzational a televiziunilor este absolut de regretat: ne sunt obsesiv aratati oameni plangand, oameni care injura autoritatile, pe primul ministru sau pe presedinte, vedem reporteri punand intrebari idioate si alergand dupa sinistrati pentru a le smulge o declaratie  (“ce veti face acum ca nu mai aveti casa?”, “cine credeti ca este de vina ca apa v-a luat casa”), vedem o gramada de dezbateri in care opozitia injura puterea, dezbateri in care se discuta despre casele ministrilor in contextul inundatiilor (“oamenii au ramas fara locuinte, iar “astia” au o gramada de case) samd.

- trebuie sa ii ajutam pe sinistrati – dincolo de discutii si dezbateri, se afla drama oamenilor loviti de ape. Dan Popa si Dan Selaru, doi dintre bloggerii Hotnews au pus la cale o actiune de strangere de ajutoare pentru sinistrati, detalii aici. Daca puteti sa ajutati, va rog sa ajutati. Multumesc.

sursa foto: mediafax

Lucrurile stau insa cu totul altfel in Romania, unde acordarea de subventii, alocatii sau ajutoare a devenit sport national in ultimii ani. Problema cu aceste ajutoare sociale este urmatoarea: in momentul in care ii oferi omului un ajutor, acestuia i se va parea firesc sa il primeasca toata viata pentru ca, nu-i asa,  “mi se cuvine”. Daca ii spui ca lipsa banilor te face sa nu ii mai poti acorda ajutorul respectiv sau ca ajutorul va fi mai mic, o sa aiba impresia ca ii bagi mana in buzunar.

Timp de ani de zile, autoritatile au subventionat gigacaloria in mod pausal si in plus, au acordat ajutoare celor care nu isi permiteau sa plateasc nici macar pretul subventionat. Ce a insemnat asta? Cum in orase traiesc peste 12 milioane de romani, iar marea majoritate a locuintelor sunt racordate la sistemele centrale de incalzire, inseamna ca cel putin 7-8 milioane de locuitori erau subventionati de-a valma de catre primarii, fara a fi luat in considerare niciun criteriu de acordare a subventiei.

Acum, guvernului i-a ajuns funia la gat, astfel ca multe dintre ajutoarele sociale vor disparea sau vor fi reduse. Printre acestea – anularea subventionarii gigacaloriei, ceea ce inseamna ca in multe orase, costul intretinerii se va dubla.

Privind la rece situatia, decizia este una corecta. Va fi insa dificil de stabilit nivelul maxim al venitului de la care nu se va mai acorda subventia, fiind posibil ca unii dintre cei care au venituri mai mari decat pragul maxim sa nu isi mai poata plati intretinerea.

In acest context, trebuie sa intelegem un lucru – nu este obligatoriu sa stai la oras. Cunosc doua familii de pensionari care si-au vandut locuintele si s-au mutat la tara pentru ca nu mai faceau fata cheltuielilor.

Bineinteles, asta nu este o solutie pentru toate lumea, insa trebuie luata in considerare atunci cand ai de ales intre a plati intretinerea sau a iti cumpara de mancare.

In concluzie – orice om care poate gandi dincolo de interesul propriu nu are cum sa nege faptul ca asa nu se mai poate continua: milioanele de ajutoare sociale distribuite anual fara discernamant secatuiesc atat bugetul central cat si bugetele locale, impiedicand guvernul sa ii ajute mai substantial pe cei care au cu adevarat nevoie.

Spre exemplu, l-am auzit ieri pe dl Cristian Tudor Popescu declarand la RTV ca, daca guvernul va scadea salariile si pensiile, mii sau chiar zeci de mii de oameni vor muri la propriu de foame. Mai mult, CTP scrie in Gandul urmatoarele:

scaderea pensiilor, cuplata, in multe cazuri, cu scaderea salariilor membrilor de familie activi, trimite niste oameni la moarte. Pe batrani ii vor ucide malnutritia, frigul, lipsa medicamentelor. Curba de sacrificiu in cazul lor inseamnă sacrificiul suprem. Luand asemenea masuri, guvernul PD-L, UDMR coboară Romania la nivel tribal – bătranii care nu mai sunt buni de munca sunt abandonati in zapada de triburile nordice

Trec peste faptul ca nici macar la mijlocul anilor 90 – cand o duceam mult mai prost decat acum – nu s-a murit de foame in Romania, insa nu pot sa nu constat ca in aceste momente, exagerarile sunt la ordinea zilei.

Inteleg ca unii sunt mai radicali, dar astfel de pareri exprimate de persoane care au o anumita credibilitate si prestanta, nu fac decat sa genereze panica in randul populatiei si sa intarate la dezordine sociala. In acest context, mi-as permite sa spun ca daca in anul 2010, o scadere de 15% a pensiilor va genera mii de morti in randul pensionarilor, inseamna ca in perioada de dinainte de 2007 a fost un adevarat genocid.

In octombrie 2007 spre exemplu, pensia medie in sistemul de asigurari sociale era de 403 lei de lei, pensia minima garantata de 350 de lei nu exista, iar 3 milioane dintre cei 5.6 milioane de pensionari castigau mai putin de 350 de lei lunar. Reducerea pensiilor cu 15% va determina o scadere a pensiei medii de la 736 lei la 625 lei, cifra cu 50% mai mare decat cea de la sfarsitul anului 2007.

Nu vreau sa par cinic, aceasta reducere a veniturilor ii va afecta pe multi, insa populatia se va adapta – in caz de forta majora nu se vor mai plati ratele la banca, nu se va mai plati intretinerea la bloc, se va taia orice cheltuiala care poate fi amanata, iar cei mai saraci se vor gandi de zece ori pana sa scoata un ban din buzunar.

Insa de aici si pana la a sustine ca scaderea temporara a pensiilor si salariilor va genera mii de morti este cale lunga.

La sfarsitul anului 2005, bugetul asigurarilor sociale inregistra un deficit nesemnificativ (-120 mil lei sau -0.7%), iar anul 2006 a debutat cu o crestere a punctului de pensie de la 296 la 323 lei (+9.1%), urmata de o noua crestere de 5% in septembrie.

In decembrie a avut loc a treia si cea mai substantiala crestere, punctul de pensie ajungand la 396.2 lei, cu 33.8% mai mare decat la sfarsitul anului 2005. Cum veniturile contribuabililor cresteau intr-un ritm rapid, si veniturile la bugetul cresteau, astfel ca la sfarsitul anului, bugetul asigurarilor sociale continua sa inregistreze un excedent de 1.8 mld lei sau 9% din veniturile curente.

Anul 2007

In anul respectiv, pensiile nu au crescut pana in septembrie, cand punctul de pensie a fost majorat cu 5%, insa doar doua luni mai tarziu a avut loc o crestere de inca 30%. Desi in 2007, punctul de pensie a crescut de la 396.2 la 541 lei (+36.6%), bugetul asigurarilor sociale a terminat anul cu un excedent de 1.6 mld lei sau 6.3% din venituri.

Anul 2008 – anul rupturii

In ianuarie, punctul de pensie a fost marit cu 7.5%, iar in februarie 2008, dupa 5 ani de echilibru (2003-2007), bugetul asigurarilor sociale a intrat pe deficit. Insa, acest lucru nu a impiedicat majorarea punctului de pensie cu inca 20% in octombrie, moment in care lucrurile au luat-o razna.

De remarcat ca in septembrie, adica in momentul in care clasa politica de decis cresterea pensiilor cu inca 20%, bugetul inregistra deja un deficit de 600 milioane lei. In octombrie deficitul s-a dublat fata de septembrie, in noiembrie s-a dublat din nou, iar in decembrie deficitul a urcat la 3.85 mld lei, respectiv 10.7% din venituri.

Cu alte cuvinte, in doar un an s-a ajuns de la un excedent de 1.6 mld lei, la un deficit de 3.85 mld lei.

Anul 2009

Pe fondul reducerii numarului de contribuabili si cresterii semnificative a punctului de pensie in anul anterior, deficitul bugetului asigurarilor sociale a continuat sa creasca, diferenta dintre veniturile si cheltuielile curente ajungand in decembrie la 7.4 mld lei, aproape dublu comparativ cu decembrie 2008.

De asemenea, trebuie remarcat ca in aprilie 2009, punctul de pensie a crescut cu 3%, iar in octombrie cu inca 2%. Practic, la sfarsitul anului trecut, punctul de pensie era cu 5% mai mare decat in decembrie 2008, cu 35% mai mare decat in decembrie 2007, cu 85% mai mare decat in decembrie 2006 si cu 148% mai mare comparativ cu sfarsitul anului 2005.

Anul 2010

Executia bugetara pe primele 4 luni arata ca bugetul de pensii a inregistrat un minus de 3.2 mld lei, cu 55% mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut. Daca procentul se mentine constant, la sfarsitul anului deficitul va fi de 11.5 mld lei.

Daca pensiile scad cu 15% si se economisesc astfel 800-900 mil euro, deficitul final va fi de aproximativ 8 miliarde lei.

In primele patru luni din 2010, deficitul este egal cu 29% din venituri (!!!). Mai jos am ilustrat evolutia lunara a deficitului (sau excedentului) bugetului asigurarilor sociale in perioada ianuarie 2006 – aprilie 2010, click pe imagine pentru detalii.

Desi greu de inghitit din punct de vedere emotional si uman, scaderea cu 15% a pensiilor nu este cea mai drastica masura care s-ar fi putut aplica. Deficitul de 29% al bugetului de asigurari arata ca de fapt, valoarea punctului de pensie pe care sistemul il poate suporta in acest moment este nu cu 15%, ci cu 29% mai mic.

In aceste conditii, oricata simpatie ai avea pentru profesori si pentru actiunile lor de protest, nu poti sa il acuzi pe ministrul Funeriu de nimic – singurul sau interes este ca elevii sa nu aiba de suferit de pe urma grevei, iar cei care incearca sa ii saboteze actiunile, nu lupta de fapt impotriva puterii, ci a elevilor.

Daca sindicalistii ar fi fost uniti, guvernului i-ar fi fost imposibil sa gaseasca profesori care sa accepte sa participe la bacalaureat. Insa, dl Funeriu a declarat ieri ca in 99% dintre centrele de examen organizarea este deja pusa la punct, ceea ce arata ca din diverse motive (bun simt, frica etc.), foarte multi profesori au trecut peste deciziile liderilor sindicali.

Mai mult, devine din ce in ce mai evident faptul ca greva de maine incepe sa se fasaie – o parte dintre sindicate au anuntat ca nu mai intra deloc in greva (CFR spre exemplu), iar unitatea sindicala in randul profesorilor, cadrelor medicale si functionarilor publici scartaie din toate incheieturile.

Daca, in ciuda grevei generale din invatamant, Daniel Funeriu va reusi sa organizeze bacalaureatul, inseamna ca sindicatele au esuat in incercarea de a paraliza Romania, iar guvernul are cale libera sa implementeze masurile de reducere a cheltuielilor publice. Miscari de protest vor fi, insa nu vor avea amploarea pe care o sperau liderii sindicali.