In acelasi timp, cresterea din primul trimestru a fost ajustata in sus, de la 2.7% la 3.7%, insa evolutia economiei in 2007, 2008 si 2009 a fost revizuita in scadere.

Mai jos se poate observa evolutia PIB in ultimii trei ani a celor trei mari puteri economice la nivel mondial – SUA, Zona Euro si Japonia.

Am sa revin luni cu un comentariu mai amplu legat de situatia in care se afla economia mondiala in acest moment

1. Venituri si Cheltuieli

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 77.2 mld lei, cu doar 0.1% mai putin decat in primele sase luni din 2009. Daca ne referim strict la luna iunie insa, observam ca veniturile au crescut cu 8.1%, de la 12 mld lei in iunie 2009 la 12.9 mld lei in iunie 2010.

Pe de alta parte, cheltuielile au totalizat 95.3 mld lei, cifra cu 4% mai mare decat anul trecut, cand statul a cheltuit 90 mld lei. In luna iunie cheltuielile au fost cu 4.6% mai mici decat in luna corespunzatoare din 2009, acestea scazand de la 15.1 mld lei la 14.4 mld, detalii mai jos, click pe imagine pentru marire.

2. Deficitul bugetar

Deficitul bugetar a totalizat 18.1 mld lei respectiv 3.35% din PIB, mai mare cu 25.7% decat cel din primele sase luni ale anului trecut cand cifra era de 14.4 mld lei sau 2.9% din PIB. In luna iunie deficitul bugetar a scazut la jumatate fata de iunie 2009, de la 3.1 mld lei la 1.4 mld lei, dar aceasta performanta a fost posibila si cu pretul cresterii arieratelor.

Cel putin in prima jumatate a anului guvernul a reusit sa se incadreze in tinta convenita cu FMI, insa a urmatoarele sase luni vor fi “criminale”.

3. Cheltuielile de personal

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au ajuns la 28.3 mld lei, cu 4.5% mai putin comparativ cu S1.09, in iunie cheltuielile fiind cu 4% mai mici. De luna viitoare cifrele vor include efectele reducerii salariilor cu 25%.

4. Incasarile din TVA

Incasarile din TVA au scazut cu 3.7%, respectiv de la 17.1 mld lei in S1.09 la 16.4 mld lei in S1.10, insa in iunie incasarile au crescut cu 18%, evolutie vizibila in graficul de mai jos. De la 1 iulie cota standard de TVA s-a marit de la 19% la 24%, astfel ca peste o luna ne vom da si noi seama ce impact a avut asupra bugetului aceasta crestere.

4. Executia bugetului asigurarilor sociale

Daca in cazul executiei bugetului general consolidat exista cateva semne optimiste, nu acelasi lucru se poate spune despre bugetul asigurarilor sociale, al carui deficit a ajuns la 5.1 mld lei, cifra cu 55% mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut. Acest deficit a reprezentat 28% din totalul deficitului bugetar.

Mai mult, deficitul bugetului asigurarilor de somaj a crescut la 1.56 mld lei, iar cel al asigurarilor de sanatate a ajuns la 0.9 mld lei, astfel ca aceste trei bugete de asigurari au un deficit cumulat de 7.56 mld lei sau 42% din totalul deficitului general.

In iunie deficitul celor trei bugete a fost de 1.4 mld lei, respectiv 100% din deficitul bugetului consolidat. Cu alte cuvinte, aici este marea problema pe care guvernul trebuie sa o rezolve in perioada urmatoare.

Dincolo de dezbaterile ideologice (ce legatura exista intre supraimpozitarea bogatilor si politicile de dreapta?), este evident faptul ca o asemenea masura este foarte greu de pus in aplicare.

Iata doar cateva motive care ma fac sa cred ca impozitatea averilor mari este inca una dintre petardele lansate de actuala putere pentru a tine presa ocupata:

1. Cum vor fi evaluate activele? In Romania exista peste 8 milioane de imobile, la care se adauga terenurile, masinile de lux, iahturile, avioanele etc. Toate acestea trebuie evaluate, iar informatiile puse cap la cap. O asemenea operatiune nu se poate face peste noapte si cu resurse putine.

2. Nimeni nu are date certe legate de valoarea imobilelor in acest moment. Tranzactiile imobiliare sunt sporadice, iar valoarea activelor este extrem de greu de determinat. In plus, piata se duce in jos, iar cei care anul acesta au averi estimate la jumatate de milion de euro, s-ar putea ca anul viitor sa fie mai saraci. Ce inseamna asta? Inseamna ca anual averile trebuie reevaluate in functie de evolutia preturilor. Cum facem asta in conditiile in care noi nu suntem in stare sa publicam nici macar un indice decent al preturilor pe piata imobiliara?

3. Daca impozitul se aplica doar de la o anumita suma in sus, vor exista extrem de multe situatii in care unii nu vor plati impozit pentru ca averea lor a fost evaluata la 445.000 de euro (spre exemplu), iar pragul minim este de 450.000 de euro. La fel, unii vor plati un impozit de mii de euro anual pentru ca au avut ghinionul ca averea lor sa fie evaluata la 450.000 sau putin peste aceasta suma. Aceste situatii vor genera scandaluri si chiar procese penale.

4. Acest tip de impozit aplicat pe averea afisata vrea sa suplineasca intr-o anumita masura imposibilitatea statului de cere cetatenilor sa isi justifice averea – din nefericire, constitutia porneste de la premiza ca toate averile sunt licite, astfel ca cetatenii pot fi chemati la Fisc pentru a isi justifica averile doar in cazul in care exista dovezi ca aceste averi au fost obtinute ilicit.

In mod evident, multi romani s-au imbogatit pe cai necinstite in acesti 20 de ani, insa impozitarea tuturor averilor mai mari de X euro ii introduce in aceeasi oala pe toti, indiferent de modul in care au obtinut averea. Este corect? Nu prea.

Din punctul meu de vedere, solutia este simpla si usor de aplicat - daca guvernul vrea mai mult bani la buget, sa creasca toate impozitele pe proprietate, impozite care acum sunt la un nivel derizoriu.

Aceeasi concluzie se poate trage si din comentariile postate de catre multi cititori la articolele prin care atat eu cat si altii ca mine indeamna oamenii sa faca un minim de efort pentru a pune umarul la scoaterea tarii din criza.

Ni se pare normal si logic sa nu mai platim taxe, dar nu ni se pare normal ca, din lipsa banilor, guvernul sa reduca salariile si pensiile, sau sa taie subventiile la caldura.

Intram astfel intr-un cerc vicios in care cetateanul refuza sa mai plateasca pentru ca nu are incredere in guvern, iar guvernul nu poate acoperi cheltuieli de 10 lei daca incaseaza din taxe doar 7 lei. In plus, nervii multor romani sunt intinsi acum la maxim din cauza masurilor haotice luate de Emil Boc si compania.

Dincolo de nervi insa, cine spune ca statul nu ii da nimic ar trebui sa se gandeasca la educatia gratuita pe care a primit-o, la faptul ca de bine de rau nu este lasat sa moara in fata spitalului daca nu si-a platit contributiile de sanatate, la faptul ca fara politie sau sistem judiciar eu pot sa ii dau in cap fara sa patesc nimic, iar lista ar putea continua.

Toate aceste servicii publice costa, iar banii nu pica din cer. Daca eu, tu si altii ca noi refuzam sa mai platim taxe, din ce vor mai fi platite aceste servicii? Sau pensiile si ajutoarele sociale fara de care unii dintre romani ar muri de foame?

Pe de alta parte insa, guvernul Boc ar trebui sa inceapa sa isi faca bagajele. Este extrem de greu sa guvernezi si sa duci reforma administratiei la bun sfarsit atunci cand imensa majoritate a populatiei nu te mai sprijina si nici nu mai are incredere in actiunile pe care le intreprinzi.

Desi o schimbare de guvern nu este oportuna acum, nu cred ca poate nimeni nega faptul ca avem nevoie de un nou inceput. Poate din toamna.

In ceea ce priveste impozitul total calculat si retinut de catre stat, acesta a scazut de la 13.1 mld lei la 11.45 mld lei.

Pe de alta parte, venitul mediu brut anual pe cap de contribuabil a crescut de la 15.700 lei in 2008 la 16.450 in 2009 (venitul median este cu aproximativ 40-45% mai mic!), insa cel mai probabil acest lucru s-a datorat iesirii din campul muncii a multor persoane care inregistrau venituri foarte mici.

Pe transe de venit, situatia se prezinta astfel:

- 1.97 mil persoane au castigat cel mult salariul minim pe economie, respectiv 600 de lei lunar sau 7.200 lei anual. In 2008, numarul acestora era de 2.42 mil persoane. In acelasi timp, venitul mediu anual s-a dublat, de la 1.762 lei in 2008 la 3.426 lei in 2009;

- 2.93 mil persoane au inregistrat venituri cuprinse intre 7.201 si 24.000 (in 2008 au fost 3.22 mil persoane), venitul mediu fiind de 13.412 lei, similar cu cel din anul anterior;

- 1.04 mil persoane au castigat intre 24.001 si 60.000 lei, iar 148.269 au castigat intre 60.001 si 120.000 de lei. Comparativ cu anul 2008, numarul contribuabililor a scazut cu 8.1%, respectiv 11.7%. Acestia pot fi considerati varianta romaneasca a clasei mijlocii si reprezinta aproximativ 5% din populatie.

- doar 30.585 contribuabili au declarat venituri salariale (sau asimilate) de peste 120.000 de lei, venitul mediu brut pe cap de contribuabil fiind de aproximativ 198.000 lei anual sau 3.900 de euro lunar, detalii mai jos, click pe grafic pentru marire. In 2008, 43.235 contribuabili au declarat venituri de peste 120.000 de lei.

Concluzii

1. Intr-un singur an, criza a redus numarul contribuabililor cu aproape 900.000. Cati dintre acestia lucreaza acum la negru?

2. Exista o diferenta foarte mare intre top 20% si restul de 80% dintre contribuabili. Primii castiga in medie de 4.8 ori mai mult decat ceilalti, astfel ca si venitul median este mult mai mic decat cel mediu. Din acest motiv, salariul mediu comunicat lunar de INS este inselator.

3. Contribuabilii cu cele mai mici venituri (≤ 7.200 lei anual) reprezinta 32.5% din totalul contribuabililor, si au platit un impozit pe venit in valoare totala de 476 mil lei, respectiv 4.2% din totalul sumei colectate.

4. Contribuabilii cu cele mai mari venituri (>120.000 de lei) nu reprezinta decat 0.5% in total, dar au platit un impozit de 801 mil lei, respectiv 7% din total. Venitul mediu al acestora este de 13 ori mai mare decat media celorlalti 99.5% dintre contribuabili.

5. Top 3% dintre cei care au inregistrat venituri salariale anul trecut (~179.000 de persoane) asigura 20% din totalul sumei colectate de stat drept impozit;

6. Aproximativ 1.2 milioane de contribuabili (20% din total) asigura practic grosul impozitelor colectate (62% din total). O eventuala renuntare la cota unica ar avea un impact direct asupra acestor persoane, ale caror venituri s-ar reduce semnificativ.

Mai jos o comparatie intre ponderea contribuabililor pe categorii de venituri si ponderea impozitului platit de fiecare categorie.

Citeste si: In 2008, 0.6% dintre contribuabili au generat 9.3% din impozitul pe venit colectat la buget

In Romania, piata de retail are o valoare de aproximativ 46 mld euro (11-12 mld euro reprezinta piata produselor alimentare), comertul modern detinand aproape jumatate din piata. Cu alte cuvinte, micii comercianti ruleaza afaceri de cel putin 15-20 mld euro anual, foarte multi dintre acestia evitand sa elibereze bonuri fiscale pentru marfurile pe care le vand.

Cat pierde statul? Cel putin cateva miliarde de euro in fiecare an, suma putand acoperi lejer tot deficitul bugetului de pensii.

Cine se face vinovat de faptul ca nu se elibereaza bonuri fiscale? Cetateanul ca nu le cere, sau comerciantul ca nu le da? Bineinteles, este in primul rand responsabilitatea comerciantului sa elibereze aceste bonuri, la fel cum autoritatile au responsabilitatea de a combate evaziunea fiscala prin penalizarea celor care nu inregistreaza toate veniturile, insa eforturile guvernului sunt in mare parte sortite esecului daca cetateanul nu isi va schimba comportamentul.

Atunci cand milioane de consumatori nu vor iesi din magazine fara bon fiscal, se va schimba si comportamentul comerciantilor. Aici nu discutam despre o obligatie pe care o are consumatorul, ci despre disponibilitatea cetatenilor de a pune umarul la combaterea evaziunii fiscale si la iesirea tarii din criza.

Nu ne costa nimic sa cerem bon fiscal ori de cate ori cumparam ceva, insa multi merg pe ideea “nu este treaba mea”. Dupa 40 de ani de comunism si alti 20 de ani de capitalism salbatic, mentalitatile se schimba greu…

Stirea despre care am vorbit mai sus este aici

UPDATE: Ioan Radu Zilisteanu imi semnaleaza faptul ca cetatenii sunt obligati conform HG 479/2003 sa solicite bonurile fiscale si sa le prezinte la cerere organelor de control. Prin urmare, nu mai discutam despre o obligatie morala, ci de una legala.

Ziarul Financiar a publicat ieri informatia ca  Sindicatul Automobile Dacia doreste o crestere salariala de 10%, asta dupa ce in primul semestru din acest an salariile au crescut cu 17%, iar in perioada 2007-2010 cresterea a fost de 223%. Asta inseamna ca salariile s-au triplat in mai putin de patru ani.

Daca ne uitam la evolutia cifrei de afaceri a companiei, observam ca intre 2007 si 2009 cifra de afaceri a crescut de la 6.9 mld lei la 9 mld lei, in timp ce profitul net a scazut de la 442 mil lei la 230 mil lei. Daca vom calcula profitul net per angajat, ajungem la urmatoarele cifre: 38.500 lei in 2007 si 17.497 lei in 2009.

Sunt acestea cifre care sa justifice triplarea salariilor? Nu cred.

Daca in sectorul bugetar cresterea salariilor este o decizie politica, intr-o companie privata salariile nu pot creste daca aceasta crestere nu se justifica din punct de vedere economic. In cazul Dacia, ma intreb cum poti sa justifici din punct de vedere economic triplarea salariilor in mai putin de 4 ani. Sa nu ne miram daca Renault va decide sa nu extinda fabrica de la Mioveni, ci sa investeasca in cresterea capacitatii de productie in Maroc.

Sa aruncam acum o privire asupra evolutiei costurilor cu forta de munca in ultimii 10 ani in Romania si sa facem o comparatie cu alte tari. Conform Eurostat, comparativ cu anul 2000, in 2008 costurile cu forta de munca angajata in industrie au fost cu 400% mai mari in Romania, cu aproximativ 100% mai mari in Bulgaria, Ungaria, Polonia si Slovacia, si cu 17% mai mari in Germania, detalii mai jos, click pe grafic pentru marire.

In acelasi timp, productivitatea muncii crescuse cu 127% in Romania, cu 50% in Slovacia, cu 38% in Polonia, 39% in Ungaria, 4.3% in Germania si 46.9% in Bulgaria.

Ce intelege un investitor strain cand priveste aceste cifre? Intelege ca in Romania, intre 2000 si 2008 productivitatea muncii a crescut cu 127%, dar costurile cu forta de munca au crescut cu 400%. Este adevarat ca s-a pornit de la un nivel redus al salariilor, insa aceasta evolutie taie in mod evident o buna parte din elanul celor care doresc sa investeasca aici.

A nu se intelege ca sindicatele influenteaza negativ activitatea economica doar in Romania – sa ne amintim ca in SUA, sindicatele au pus serios umarul la prabusirea General Motors.

Conform datelor publicate de Asociatia Mondiala a Otelului, in luna iunie Romania a produs 340.000 tone otel, cu 6% mai mult decat in mai si cu 100% mai mult decat in iunie 2009. Comparativ cu iunie 2008, productia a fost cu 26% mai mica.

In prima jumatate a anului 2010, productia totala de otel a ajuns la 1,86 mil tone, cu 64,5% mai mult decat in primele 6 luni din anul trecut, dar cu 34% mai putin decat in prima jumatate a anului 2008.

La nivel mondial, productia a crescut cu 27,9% in 2010 fata de 2009 si a ajuns la 706 mil tone. Romania detine 2,6% 0.26% din piata mondiala.

2. Creste excedentul comercial in domeniul auto

In primele 4 luni din 2010, Romania a importat autoturisme si componente auto in valoare totala de 1,15 mld euro si a exportat produse in valoare de 2,2 mld euro, astfel ca excedentul comercial inregistrat in 2010 a ajuns la 1 mld euro. Cum productia Duster se afla in faza de crestere, probabil ca in intreg anul 2010 excedentul comercial va trece de 2 mld euro.

Spre comparatie, in primele 4 luni din 2009 excedentul comercial a fost de 630 mil euro, iar in primele 4 luni din 2008 Romania a inregistrat un deficit comercial in valoare de 272 mil euro. In 2007, deficitul comercial atingea 476 mil euro.

3. In luna iunie, bancile au refuzat sa plateasca sume in valoare de 898 mil. lei

Datele BNR arata ca in luna mai, valoarea sumelor refuzate la plata de catre banci s-a ridicat la 45 mil lei in cazul cecurilor si 853 mil lei in cazul biletelor la ordin, cifre cu 43% respectiv 1% mai mici comparativ cu luna mai. In primele 6 luni din 2010, bancile au refuzat plati in valoare de 4.85 mld lei, cu 21% mai mult decat in perioada corespunzatoare a anului anterior si cu 200% mai mult decat in prima jumatate a anului 2008.

Daca discutam despre numarul refuzurilor, in luna iunie bancile au refuzat plata a 2.004 cecuri si 31.538 bilete la ordin, ceea ce face ca suma medie refuzata la plata sa se ridice la 22.495 lei in cazul cecurilor si 27.037 lei in cazul biletelor la ordin.

Un incident de plata apare atunci cand in contul titularului nu se gasesc suficienti bani pentru a onora cecurile sau biletele la ordin emise de catre acesta, iar scaderea usoara a sumelor refuzate la plata nu inseamna neaparat ca firmele au mai multi bani in conturi, ci ca situatia acestora pare a se stabiliza cat de cat.

O sa vedem ce se va intampla in urmatoarele sase luni in conditiile in care veniturile unei parti importante a consumatorilor se vor reduce.

4. In iunie, ANAF a stabilit ca dezvoltatorii care au vandut locuinte pe persoana fizica trebuie sa plateasca TVA in valoare de 41.8 mil lei

ANAF a efectuat, in luna iunie 2010, 9.670 actiuni la contribuabili persoane fizice si juridice, sumele suplimentare atrase la bugetul general consolidat fiind de 907.737.563 lei (in mai suma a fost de 625 mil lei).  Totodata, pentru deficientele constatate au fost aplicate 2.123 amenzi contraventionale in suma totala de 4.445.187 lei si au fost inaintate organelor abilitate în vederea continuarii cercetarilor 346 sesizari penale pentru un prejudiciu de 516.082.080 lei.

De asemenea, in luna iunie a fost continuata actiunea de impunere a persoanelor fizice care au efectuat tranzactii imobiliare, fiind efectuate 155 de verificari (96 de controale inopinate şi 59 inspectii fiscale), in urma carora au fost stabilite sume suplimentare reprezentand TVA de 41.817.432 lei.

Poate ca unora cifra de 0.9 mld de lei li se pare mare, insa economia neagra reprezinta intre 25% si 35% din PIB, respectiv intre 30 si 40 mld euro. Daca ANAF aduce lunar 1 mld lei la buget, asta inseamna mai putin de 3 mld euro anual. Daca suma ar fi fost dubla, am fi putut sta de vorba…

Dupa 10 ani de “restructurare”, perioada in care marile combinate ori au ajuns mormane de fiare vechi, ori in cel mai bun caz au continuat sa functioneze dar la capacitate redusa, valoarea productiei a ajuns la 19 mld dolari, iar numarul salariatilor la 1.7 milioane.

A venit insa perioada de boom economic de dupa anul 1999, multinationalele au investit (zeci de) miliarde de euro in fabrici noi si/sau modernizarea celor vechi, astfel ca in anul 2008, valoarea productiei a ajuns la 113 mld dolari, in timp ce numarul muncitorilor a continuat sa scada, detalii mai jos, click pe imagine pentru marire.

In 1990, un muncitor angajat in industria prelucratoare producea anual bunuri in valoare de 13.400 dolari. In 2008, productia pe cap de muncitor a ajuns la 86.900 dolari, restectiv de 6.5 ori mai mult. Spre comparatie, un american produce anual bunuri in valoare de aproximativ 280.000 de dolari.

Concluzia – acesta este rezultatul unei piete libere si concurentiale, iar cei care il plang pe Ceausescu ar trebui sa se gandeasca daca asa ceva ar fi fost posibil inainte de 1990 (asta apropo de discutiile aprinse de aici). O productie mai mare pe cap de muncitor inseamna produse mai ieftine, inseamna salarii mai mari, inseamna progres economic.

Cu toate acestea, mai avem mult pana departe. Recent am aflat ca SUA a fost intrecuta de China la consumul total de energie, insa PIB-ul Chinei este de trei ori mai mic. Ce inseamna asta? Inseamna ca asiaticii  consuma mult mai multa energie decat americanii pentru a produce acelasi bun.

Acesta este si situatia Romaniei. Datele Eurostat arata ca economia romaneasca este a doua cea mai ineficienta din UE, dupa Bulgaria. Spre comparatie, pentru a produce o valoare adaugata de 1000 de euro, Germania consuma de 4 ori mai putina energie decat Romania (nemtii sunt mai eficienti si decat SUA), iar Japonia de 6 ori mai putina.

Astfel, din datele publicate astazi de Ziarul Financiar observam ca cele doua companii ale domnului Umbrarescu (aka “regele asfaltului”) – Spedition UMB si Tehnostrade – au reusit sa inregistreze anul trecut un profit cumulat de peste 100 milioane euro, in crestere cu aproximativ 10% comparativ cu profitul inregistrat in urma cu doi ani.

Profitul in sine nu spune prea multe daca nu il raportam la cifra de afaceri. In 2008, cele doua companii au avut o cifra de afaceri cumulata de 296.5 mil euro, ceea ce inseamna ca rata profitului brut a fost de 31%. In 2009, Spedition a avut o rata de profit de 26%.

Pentru a intelege ce inseamna aceste rate de profit de 25-30%, sa facem o comparatie: la nivel mondial, compania austriaca Strabag (cifra de afaceri 13 mld euro in 2009) a inregistrat in ultimii 5 ani rate ale profitului brut cuprinse intre 2 si 3%, in timp ce in Romania, aceeasi companie a inregistrat o rata de profit de 4.7% in 2008, si 3.5% in 2009. Deci mult mai putin in comparatie cu cele doua companii mentionate mai sus.

Romstrade, o alta firma abonata la lucrari publice a inregistrat anul trecut o rata de profit de 14%, dubla fata de cea din 2008.

Nu vreau sa fiu gresit inteles – pana la proba contrarie, aceste profituri sunt absolut legale, dar nu putem sa nu observam ca in Romania afacerile cu statul sunt extrem de profitabile.

PS: mai are rost sa spunem ca Spedition UMB are 22 de angajati, ceea ce inseamna ca de fapt subcontracteaza la greu lucrarile castigate prin licitatie? In 2009, profitul brut pe cap de angajat a fost de 2.6 mil euro. Asta da productivitate!