In acelasi timp, numarul investitorilor a ajuns la 198.406, in crestere cu 21% comparativ cu decembrie 2009.

De departe, cele mai mari active le au fondurile monetare (58% din total), urmate de fondurile de obligatiuni (19%) si diversificate (6.4%), in timp ce fondurile pe actiuni nu au decat o pondere de 4.4%.

Daca dam timpul inapoi cu 10 ani, observam ca pe vremea FNI, numarul investitorilor era dublu fata de cel din acest moment, click pe graficul de mai jos pentru detalii. Ce vremuri….

Citeste si: Istoria FNI sau cum au luat teapa 300.000 de romani

Acum, dupa ce ZF a prezentat “the dark side of the story”, am sa completez eu articolul respectiv cu cateva date pe care orice investitor sau analist serios ar trebui sa le ia in considerare atunci cand face prognoze legate de evolutia burselor:

- dupa cum se poate observa aici, profiturile companiilor americane se afla aproape de maximele istorice, in timp ce valoarea de piata a acestor companii este mult sub maxime. Profiturile mari au determinat o scadere a indicatorului PER (pretul unei actiuni impartit la profitul pe actiune) pana la un nivel de 14.9, iar daca luam in considerare prognozele companiilor pentru intreg anul 2010, valoarea PER scade sub 12. Media pe termen lung este de 16.

- tot companiile americane detin sub forma de cash 1.84 mii de miliarde de dolari (13% din PIB-ul SUA!!), 70% din suma aflandu-se in conturile celor 500 de companii care intra in calcului indicelui S&P 500.

- chiar si cele mai pesimiste prognoze privitoare la economia americana indica o crestere economica in 2010 si 2011.

Bineinteles, daca suntem pesimisti, putem lua in considerare o prabusire atat a economiei americane cat si a celei mondiale, insa cel putin pentru moment, nu exista date serioase care sa indice o asemenea evolutie.

PS: mi-a placut fraza asta: “Want to be invited to “A” list parties? Want people to think you are smart? Then, don’t smile and don’t say anything positive – especially about the economy. Pessimism has become so pervasive that people will believe just about anything, as long as it is negative.

Citeste si: Sapte motive pentru care S&P500 va ajunge la 1.500 de puncte

- leul, dupa ce un an si jumatate a “hibernat” pe palierul 4.1-4.3, a ajuns in doar doua zile de la 4.23 la 4.39;

- bursa a scazut puternic, exact cand indicii pareau ca isi revin dupa scaderea din ultima luna;

- costul CDS-urilor a crescut, astfel ca Romania a intrat in topul celor mai riscante 10 tari din lume.

Bineinteles, la TV isteria era in floare: “moneda nationala se prabuseste”, “leul inregistreaza un nou minim istoric in raport cu euro”, “un curs de 5-6 lei/euro devine posibil”, “Romania se afla printre cele mai riscante tari din lume”…, iar lista ar putea continua.

Ce efecte are decizia Curtii Constitutionale si ce se va intampla in perioada urmatoare? Sa le luam pe rand.

Decizia Curtii Constitutionale

Daca CC ar fi respins contestatia PSD si PNL, ziua de vineri ar fi fost o zi de “business as usual”. Pietele asimilasera deja decizia de reducere a salariilor si pensiilor, aceste masuri fiind de multi percepute drept bune, de natura sa afecteze negativ evolutia economica pe termen scurt, dar impactul pe termen mediu si lung ar fi fost unul pozitiv.

Insa, in momentul in care s-a aflat ca guvernul nu poate reduce pensiile, pietele au reactionat violent, ceea ce arata clar ca nimeni nu se astepta la asa ceva. Investitorii au inceput sa se intrebe ce se va intampla cu deficitul bugetar, cu taxele sau cu FMI, astfel ca incertitudinea a generat panica, iar panica a prabusit vineri atat leul cat si bursa.

In week-end am aflat ca TVA va creste de la 19% la 24%, perspectivele de crestere economica s-au inrautat si in plus, problema structurala pe care o avem cu sistemul de pensii a ramas nerezolvata.

In acest context, as dori sa precizez un lucru – indiferent de isteria care ii cuprinde pe unii atunci cand se discuta despre pensii, trebuie sa intelegem ca in acest moment, deficitul bugetului asigurarilor sociale este atat de mare, incat poate genera intrarea Romaniei in colaps. Atat timp cat nu vom rezolva cumva aceasta problema, nu putem discuta despre reducerea semnificativa a deficitului bugetar in anii urmatori, cu toate consecintele de rigoare.

Pe de alta parte, imposibilitatea reducerii pensiilor a pus sub semnul intrebarii continuarea acordului cu FMI si virarea transei 5. Aici trebuie de asemenea facuta o precizare – suma de 850 de milioane de euro cat reprezinta aceasta transa nu este foarte importanta si nu ajuta cu nimic guvernul. Toti acesti bani se vor duce la BNR, iar BNR are deja o rezerva valutara uriasa. Mesajul insa este extrem de important – virarea banilor inseamna ca Romania continua acordul cu FMI, fiind deblocati astfel si banii de la UE si BM.

Ce va urma?

In ultimele zile, am fost bombardati cu tot felul de informatii care de multe ori se bateau cap in cap. Cu alte cuvinte, am avut extrem de putine certitudini, iar aceasta situatie nu putea decat sa puna presiune pe cursul valutar.

Ce se va intampla in zilele urmatoare? In primul rand, vineri vom afla daca FMI mai sustine guvernul, astfel ca unul dintre marile semne de intrebare va fi eliminat. In al doilea rand, tot in zilele urmatoare vom afla daca guvernul are mana libera sa majoreze TVA si sa scada salariile, astfel ca un al doilea mare semn de intrebare va fi eliminat.

Ce ramane? Nu poate fi cuantificat in acest moment impactul majorarii TVA asupra cresterii economice. In plus, in lunile urmatoare, toti ochii vor fi atintiti catre guvern – daca deficitul bugetar va urma un traseu care sa dea macar impresia ca se va incadra in tinta de 6.8-7%, daca lupta impotriva evaziunii fiscale va da rezultate cat de cat palpabile, si daca reforma Administratiei nu va bate pasul pe loc, este foarte probabil sa vedem o revenire a leului si o crestere a cotatiilor la bursa.

Cum va evolua leul? In acest moment nu se pot face prognoze nici macar pe termen mediu, insa daca mesajul FMI de vineri va fi unul pozitiv, leul probabil ca se va aprecia catre 4.3, poate chiar sub acest nivel (Societe Generale are o tinta de 4.2 pe termen scurt).

Un lucru este insa sigur – indiferent de evolutia economiei, BNR nu va lasa leul sa se deprecieze dincolo de un nivel care sa puna in pericol stabilitatea sistemului bancar. Este adevarat ca un leu mai slab favorizeaza exporturile, insa ii defavorizeaza pe cei cu credite in euro, iar restantele au ajuns deja la un nivel destul de mare. Creditele in valuta reprezinta 60% din totalul soldului de credite.

PS: cei care se grabesc acum la casele de schimb sa cumpere euro cu 4.4 lei crezand ca va ajunge la 5 lei, s-ar putea sa ia o teapa de toata frumusetea.

La sfarsitul anului 2009, la oficial, un euro valora 4.23 lei, ceea ce inseamna ca devalorizarea inregistrata in ultimele sase luni este de ~3.5%. In acelasi timp, forintul a pierdut 4.8%, iar zlotul a fost stabil.

In mod normal, atunci cand bursele pierd atat de mult intr-o perioada atat de scurta, primul lucru la care te gandesti este ca perspectivele macroeconomice s-au deteriorat atat de mult in cateva saptamani, incat investitorii au decis sa scape de actiuni cu price pret.

Ori, datele economice publicate in aceasta perioada nu arata ca trendul de revenire a economiei mondiale este pus serios in pericol. Astfel, din punct de vedere fundamental, actualele scaderi nu se justifica.

Pe plan extern, marile economii ale lumii au iesit din recesiune, iar prognozele de crestre economica nu au fost revizute in jos ci in sus, companiile – in special cele americane – au raport profituri peste asteptari trimestrul trecut, increderea consumatorilor in economia SUA a atins un nivel record pentru ultimii doi ani, iar lista ar putea continua.

Si atunci, de ce au intrat investitorii in panica in ultimele saptamani? Pentru ca speculatorii au gasit o noua jucarie: datoriile tarilor europene.

Dupa ce la inceputul anului, situatia din Grecia – o tara cu un PIB de 234 miliarde de euro (2.6% din PIB-ul zonei euro!!) – a declansat o adevarata isterie in piata si a adus in discutie insasi existenta zonei euro, acum se discuta despre situatia Spaniei, tara cu un deficit bugetar record, greu de finantat in conditiile in care investitorii nu se prea inghesuie sa ii imprumute pe spanioli.

Insa, asa cum ii sta bine oricarei piete puternic speculative, zvonurile si ingrijorarile sunt voit amplificate, astfel ca in acest moment, fundamentele economice conteaza mai putin, piata actionand in primul rand pe baza sentimentelor investitorilor, multi dintre acestia intrand in panica.

Pe plan intern lucrurile stau diferit, in sensul ca peste datele economice usor sub prognoze a venit si criza politica, astfel ca BVB a devenit raiul speculatorilor. Ieri, SIF-urile au scazut in medie cu aproape 14%, Romania aflandu-se acum in topul scaderilor la nivel mondial, dupa ce in urma cu doar cateva saptamani era in topul cresterilor.

L-am auzit ieri pe dl. Traian Basescu spunand ca scrisoarea catre FMI va pleca in forma agreeata initial, astfel ca ramane cum am stablit: salariile bugetarilor se reduc cu 25%, iar pensiile cu 15%. Prin urmare, saptamana viitoare Romania va intra in greva generala.

Spuneam ca din punct de vedere fundamental, panica ce i-a cuprins pe investitori nu se justifica, insa asta nu inseamna ca situatia economiei mondiale este una deosebit de roz.

Pentru ca bursele sa isi revina, este necesar ca tarile europene sa isi rezolve problemele legate de deficite si datorii, iar americanii trebuie sa demonstreze ca expansiunea economica pe care o inregistreaza acum este una sustenabila.

Cum vor evolua bursele pe termen mediu si lung? Panica si zvonurile au efect de moment asupra cotatiilor actiunilor la bursa, insa pe termen lung, conteaza in primul rand fundamentele economice. Daca economia mondiala isi va reveni din criza, cotatia actiunilor va creste, iar corectiile din acest moment vor fi rapid recuperate.

Personal, consider ca actualele cotatii imi ofera posibilitatea de a cumpara ieftin actiuni cu potential bun de crestere, asa ca am cumparat ieri SIF 5 la 1.07 lei. Daca pretul va mai scadea, o sa mai cumpar.

Pe termen lung, imi mentin parerea conform careia prin 2013-2014, BET-FI se va apropia de maximul istoric inregistrat in 2007.

Pana atunci insa, rabdare si tutun – in mod sigur, vom mai vedea scaderi si cresteri haotice atat la BVB, cat si pe bursele externe.

Nota: acest articol nu reprezinta sub nicio forma o recomandare de a cumpara sau a vinde actiuni.

Daca bursa din SUA va scadea cu un procent apropiat de 20% (DJIA=8000, 8500), in mod evident Roubini va deveni economistul american care, printre altele, a previzionat si scaderea bursei. Problema este ca in ultimul an, Roubini a mai prognozat de cel putin 5 ori scaderea bursei, dar DJIA s-a incapatanat sa creasca, mai jos istoricul acestor declaratii. Sursa

Bineinteles, la un moment dat indicii bursieri se vor ajusta iar profetia sa se va indeplini, insa important este ca el sa ramana perseverent si sa continue sa declare ca bursele vor scadea…

Stiu ca multi asteapta un articol despre bursa romaneasca, o sa il public marti.

Am ilustrat mai jos evolutia valorii actiunilor emise de cea mai mare banca greceasca, respectiv National Bank of Greece.

Dupa cum se poate observa, in ultimele 20 de sedinte de tranzactionare pretul actiunilor a cunoscut scaderi masive urmate de cresteri pe masura, in timp ce volumele de tranzactionare au fost uriase.

Spre exemplu, ieri s-au tranzactionat actiuni in valoare de 145 milioane de euro, ceea ce inseamna 2% din capitalizarea bancii. In aprilie s-au tranzactionat echivalentul a aproximativ 25% din totalul actiunilor NBG.

Ca o comparatie, 2% din capitalul celei mai mari banci cotate la BVB (BRD) inseamna ~50 milioane de euro. Ieri, la BVB s-au tranzactionat actiuni BRD in valoare de aproximativ 190.000 de euro, adica 0.008% din capitalizare.

Sa nu mai discutam despre variatia euro in raport cu dolarul, variatia costurilor CDS sau a pretului bondurilor.

Concluzia: aprilie a fost o luna numai buna de speculat, nu degeaba atat Grecia cat si alte tari au acuzat atacuri speculative venite din partea celor care au incercat sa castige un ban “cinstit” speculand problemele venite din zona euro.

Pe de alta parte insa, desi bursa a avut un inceput de an fulminant, valorile principalilor indici se afla departe de maximele inregistrate in 2007: BET trebuie sa isi dubleze valoarea iar BET-FI sa isi tripleze valoarea pentru ca investitorii care au cumparat in urma cu trei ani sa isi recupereze investitia.

Portofoliu virtual 2010

La inceputul anului 2009, am conceput un portofoliu virtual de investitii care din punctul meu de vedere, trebuia sa aduca un randament bun in conditiile unui grad de risc mediu. Rezultatele inregistrate la sfarsitul anului: +40% in lei, +33% in euro, detalii aici.

Am repetat exercitiul si la inceputul anului 2010, iar acum, dupa primul trimestru, a venit momentul sa vedem cum stam. Portofoliu propus de mine pentru acest an a fost urmatorul:

1. 40% din bani i-am investit la bursa, cumparand SIF 5 (60% din suma) si BRD (40% din suma). In primul trimestru, cotatia SIF 5 a crescut cu 42.5% iar cotatia BRD cu 20%, astfel ca bursa a adus un randament mediu ponderat de 33.5%. 

2. 40% din bani au fost investiti in fonduri mutuale diversificate, randamentul mediu ponderat inregistrat in primul trimestru de cele 25 de fonduri de pe piata fiind de 10%.

3. 20% din suma am alocat-o depozitelor bancare, procentul mic fiind justificat de oportunitatile bune de investitii existente pe bursa. De aproximativ sase luni dobanzile la depozitele in lei sunt in scadere, iar dobanda medie pe care am luat-o in calcul a fost de 8% pe an.

De asemenea, tot la inceputul anului am spus ca nu voi “investi” in euro pentru ca nu cred in devalorizarea leului.

Daca tragem linie si adunam, ajungem la concluzia ca randamentul adus de acest portofoliu in primele trei luni din acest an a fost de 17.8% in lei si 21.6% in euro. Randamentele anualizate sunt de 92.5% in lei si 118% in euro.

Desi este putin probabil performantele din primul trimestru sa se repete si in urmatoarele trei trimestre, personal cred ca bursa va continua sa creasca (desi nu continuu), iar leul nu se va devaloriza in fata euro.

Prin urmare, cel putin pentru moment, nu voi modifica structura portofoliului.

Avand in vedere ca tot mai multi dintre romani investesc in fondurile mutuale, m-am gandit ca ar fi util sa analizez performanta acestor fonduri intre 2004 si 12 martie 2010, perioada fiind aleasa astfel incat sa cuprinda atat cresterea de dinainte de criza, cat si prabusirea din timpul actualei crize economice.

In acest sens, am analizat evolutia a patru tipuri de fonduri, randamentele calculate fiind cele medii ponderate:

1. Fondurile monetare – sunt cele care investesc doar in depozite bancare si titluri de stat, riscul asociat acestui tip de fonduri fiind minim. Pe de alta parte insa si randamentele sunt mici, astfel ca un investitor care a investit 1000 de lei la inceputul anului 2004 in fonduri monetare, are acum 1787 lei. Cu alte cuvinte, in 6 ani a obtinut un randament de 78.7%.

2. Fondurile de obligatiuni si instrumente cu venit fix – au un grad de risc putin mai mare decat fondurile monetare, acestea investind si in obligatiuni emise de companii. In perioada 2004-2010, randamentul mediu ponderat obtinut a fost de 82.96%, astfel ca cine a investit 1000 de lei in urma cu sase ani, are acum 1830.

Atat fondurile monetare cat si cele cu venit fix au avut o evolutie liniara in toti acesti ani, randamente obtinute variind in functie de dobanda bancara si cea oferita la titlurile de stat.

3. Fondurile diversificate – sunt fondurile care au un portofoliu diversificat de investitii (depozite bancare, obligatiuni, actiuni), gradul de risc fiind unul mediu, mai mare decat in cazul primelor doua categorii de fonduri mentionate mai sus.

In perioada 2004-2010 randamentul cumulat a fost de 85.32%, insa variatiile de la un an la altul au fost mari. Spre exemplu, in 2005 randamentul obtinut a fost de +29.3%, iar in 2008 randamentul a fost negativ, respectiv -29.9%.

4. Fondurile pe actiuni – reprezinta cea mai riscanta si mai volatila categorie de fonduri, insa si randamantele obtinute sunt pe masura riscului. Intre 2004 si 2010 randamentul mediu ponderat cumulat obtinut a fost de 77.6%, insa nu trebuie sa uitam ca in 2008 randamentul a fost de -67.1%, ceea ce inseamna ca intr-un singur an, investitorii au pierdut doua treimi din tot ce aveau.

In mod normal, un administrator bun de fonduri reuseste sa genereze un randament mai bun decat piata atunci cand aceasta creste si sa limiteze pierderile atunci cand piata scade, insa in Romania nu s-a intamplat asta, fondurile pe actiuni prabusindu-se odata cu piata.

Evolutia celor 4 tipuri de fonduri mai jos, click pe grafic pentru detalii. Sursa: kmarket.ro

Concluzii

1. Atunci cand investim in fondurile mutuale, orizontul de timp ar trebui sa fie cu atat mai mare cu cat gradul de risc este mai mare. Spre exemplu, in cazul fondurilor pe actiuni, cine s-a speriat in 2008 si a vandut, a marcat o pierdere de 67% fata de maxim si in plus, a pierdut revenirea din 2009 si 2010.

2. Desi bursa a inregistrat un an 2008 dramatic, investitiile in fondurile diversificate si pe actiuni s-au dovedit a fi profitabile in perioada mentionata, insa momentul in care decizi sa investesti trebuie sa fie foarte bine ales.

Ce inseamna asta? Nu investi in actiuni sau fonduri pe actiuni cand acestea se afla la maximul istoric si cand toata lumea se asteapta ca bursa sa creasca.

3. Pe terman lung (10-20 de ani), fondurile mai riscante vor aduce randamente superioare fondurilor mai putin riscante, insa investitorii trebuie sa fie pregatiti mental pentru a inregistra pierderi temporare. Daca nu poti suporta sa vezi ca ai pierdut 20-30% din suma investita, acest tip de investitii nu este pentru tine.

Mai jos se poate vedea evolutia activelor totale ale fondurilor mutuale structurata pe categorii de fonduri. Dupa cum se poate observa, 75% din totalul activelor apartin fondurilor monetare si cu venit fix, de unde deducem ca cel putin pentru moment, romanii nu sunt pregatiti sa isi asume riscuri.

Citeste si: Ce randamente au generat in ultimii 10 ani investitiile in imobiliare, bursa, euro si depozite bancare in lei 

De la inceputul anului, indicele BET a crescut cu 16.3%, iar BET-FI cu 17.5%.

Astfel, in T1.09 castigurile au scazut cu 92% fata de varful atins in T3.07, aceasta scadere fiind cea mai abrupta din istorie, insa se pare ca revenirea a fost pe masura scaderii - in T4.09, castigurile au fost cu 600% mai mari decat cele din T1.09, nivelul actual fiind depasit doar de castigurile inregistrate in perioada de aur a dot-com si de cele inregistrate in perioada 2005-2007.

Pana la urma, se pare ca actualele cotatii la bursa au un oarecare suport real, insa nu se stie in ce masura companiile pot mentine aceste rate de profit si pe parcursul trimestrelor urmatoare. De ce? Pentru ca profiturile au crescut pe fondul reducerii drastice a costurilor, insa in viitor cresterea va trebui sa se bazeze in principal pe extinderea afacerilor, ori extinderea afacerilor depinde de consum, iar consumul este greu de stimulat in conditiile in care somajul se afla la maximul ultimilor zeci de ani. Evolutia castigurilor in perioada 1936-2009 in graficul de mai jos, sursa: Chart of the Day.