Premiul Nobel si visurile tinerilor romani geniali
18.10.2009 
Cristian Orgonas 
Categoria: Intre 1901 si 2009, numarul Laureatilor Premiului Nobel a fost de 806 persoane carora li se adauga 23 de organizatii, numarul tarilor cu cel putin un laureat fiind de 64 daca judecam lucrurile prin prisma locului de nastere a celor care au primit acest premiu.
Daca discutam despre distributia pe tari a premiilor, observam ca din cele 806 premii acordate persoanelor, SUA, Marea Britanie si Germania au luat impreuna 517, respectiv 64% din total. Cele trei tari au in acest moment doar 6.6% din populatia globului si genereaza 34% din PIB-ul mondial.
In ultimii trei ani, discrepanta dintre aceste trei tari si restul lumii a fost si mai mare. Astfel, dintre cele 37 de persoane care au primit premiul Nobel intre 2007 si 2009, 30 (81%) traiesc fie in SUA, fie in Germania sau Marea Britanie, ceea ce inseamna ca este aproape imposibil sa speri la un Nobel daca nu traiesti intr-o tara bogata.
Americanii detin in acest moment 320 premii (40% din total), 81 dintre ele fiind luate de persoane care nu s-au nascut in SUA, iar 239 de premii fiind luate de americani get-beget.
In State se investesc cei mai multi bani in educatie si cercetare, iar asta se reflecta in distinctiile obtinute de catre cei care lucreaza acolo.
In aceste conditii, de ce ne mai miram cand vedem ca visul tinerilor romani geniali, respectiv a celor care obtin medalii de aur la olimpiadele internationale, este sa studieze “dincolo” si eventual, sa nu se mai intoarca in Romania?
Putem sa ii acuzam de ceva?
PS: ar fi luat George Emil Palade Premiul Nobel pentru Medicina in 1975 daca ar fi ramas in Romania si nu ar fi plecat in SUA in 1945?
Am 33 de ani, locuiesc in Timisoara si sunt de formatie economist.
Publicat la data de 18.10.2009, ora 8:36 am
In USA , nu calitatea invatamintului primar este superioara , este foarte slaba .
Ei recupereaza in calitatea invatamintului universitar , super eficient , super finantata cercetarea (in primul rind de privati ) si sistemul de promovare este extrem de competitiv .
Greu sa gasesti pcr in acest sistem !
Tot in Usa ( si in putine alte tari ) nu trebuie sa ai 10 ani vechime in munca pentru a fi promovat in o functie superioara ! Conteaza materia cenusie si gata !
In general , ce sanse avea Bill Gates daca era nascut in Romania ?
Publicat la data de 18.10.2009, ora 11:25 am
In romania de acum avea sanse Bill Gates ! In comunism nu !
PS In ultima instanta avea sansa de a pleca dincolo !
Pana si folosirea curenta a termenului “dincolo” reflecta perceptia diferentei !
Publicat la data de 18.10.2009, ora 4:10 pm
si cu ce ne incalzeste pe noi ca avem un invatamant primar superior ?
ii invatam pe bietii copii toate porcariile, bagam in ei cu nemiluita pentru ce ?
Publicat la data de 19.10.2009, ora 2:42 am
Shansele lui bill gates au fost: furtul la timp secondat de o mama inclusa in director boards, sau ma inshel eu?
In aceste considerente, bill gates nu ar fi avut sanse in Romania, cum nu ar fi avut sanse Basescu in America: fiecare au participat, direct sau indirect la cite un furt. Pe unul furtul lui l-a facut miliardar si premiat de regina Angliei cu bio, pe celalalt furtul l-a facut presedintele Romaniei.
Cred ca este putin cam deplasat sa consideri intregul invatamint universitar din America drept bun, foarte bun, etc. Citeva scoli sunt bune si atit. Multe iti iau numai banii si nici nu te poti folosi de ele prea bine.
RASPLATA pe care insa o capeti daca reusesti sa te afirmi mai ales ca “genial” venit dintr-o alta tara este foarte mare, incomparabil cu ce ofera Romania. Sa nu uitam insa ca America este plina si ea de geniali veniti din toata lumea, precum si de nepoti, asa incit competitia genialilor este foarte mare, precum rasplata, “genial” vorbind, poate fi foarte relativa.
Publicat la data de 18.10.2009, ora 8:44 am
statistici normale … nu sunt valabile doar la premiile Nobel …
Palade avea aceleasi sanse ca si Herta Muller daca ar fi ramas in Romania
Publicat la data de 18.10.2009, ora 9:14 am
evident ca nu. fiecare este liber sa-si caute implinirea, realizarea profesionala, acolo unde crede ca are mai multe sanse. faptul ca vorbesti o limba nu are nici un fel de importanta in alegerea tarii in care vrei sa te dezvolti ca persoana. in special in ceea ce priveste stiintele exacte. si cunosc personal destule exemple din ultima categorie
Publicat la data de 18.10.2009, ora 10:09 am
Salutare tuturor,
In cursul saptamanii trecute am renuntat la job, acum imi caut profesor de germana ca sa emigrez. Am o experienta de peste 6 ani in programare(C++). Cei care ma pot ajuta sa gasesc un job in Germania sau in USA va rog sa-mi dati detalii.
Multumesc,
Publicat la data de 18.10.2009, ora 10:27 am
1.Premiile Nobel recompenseaza de regula munca facuta acum 30-40 de ani. Intre timp, lumea a evoluat mult. Iti garantez ca in 2045 distributia premiilor nu va mai avea mare lucru de a face cu polaritatea (americana) de anul asta.
2.Premiile acestea nu depind numai de calitatea in sine a muncii, ci si de a popularizarii acesteia. Pe vremuri, era mult mai usor sa se stie ce realizari ai daca erai in SUA decat in Europa de Est.
Sa iti dau un exemplu: un matematician numit Endre Szemeredi, care in 1975, pe cand era la Budapesta, a facut o demonstratie ce merita cu prisosinta premiul Fields. Nu l-a primit. Dar dupa ce a venit in SUA, la inceputul anilor ’90, a luat premiile Steele si Schock, echivalente de Fields pentru oamenii de o anumita varsta. Sunt la curent cu munca lui (to say the least) si iti spun sigur ca premiile astea au venit pentru rezultatul din 1975.
Inca un exemplu: exista o teorema in matematica numita Kruskal-Katona, datata 1963-1968. Mai exact, Kruskal a demonstrat-o in 1963 in SUA, iar Katona in 1968 in Ungaria, independent unul de celalalt. Adica, timp de 5 ani, si cativa dupa, din cate am auzit, n-a trecut vorba despre un asemenea rezultat peste Cortina de Fier. Astea erau vremurile.
3. Pe final o dai in ocuri comune si banale legate de “tinerii nostri geniali” si “medaliile lor de aur”.
Primul comentariu la asta este ca acele medalii de aur nu tin atat de tare de geniu, ci sunt mult mai des corelate cu i. a face liceul in Bucuresti si ii. a munci foarte, foarte mult.
A doua oara ca ideea asta de geniu nu prea mai este asa la moda. Un IQ de sa zicem 120 este absolut suficient sa faci munca de cercetare la nivel inalt (sa zicem, sa ajungi profesor la Harvard). Iar 120 este doar putin peste medie.
In al treilea rand, uitandu-ma la matematicieni romani valorosi intre 30 si 40 de ani (Muscalu, Mustata, Manolescu, Ioana, Visan, Vese, ca sa dau si cateva exemple), mai multi provin din participanti medii sau mediocrii la olimpiadele nationale decat din olimpici internationali.
Ultima observatie aici: absolut toti matematicienii romani tineri au fost la olimpiadele nationale. Dar nu pentru ca printre ne-olimpici n-ar mai fi existat suficient talent cat sa apara cercetatori excelenti, ci pentru ca daca nu esti olimpic in liceu nu te mai apuci niciodata de asa ceva.
Publicat la data de 19.10.2009, ora 6:20 am
Poate ca m-oi fi inseland eu, intrucat nu sunt deosebit de bine informat in domeniu, dar dupa stiinta mea premiile Nobel NU “…recompenseaza de regula munca facuta acum 30-40 de ani…”, si se refera NU la munca depusa, ci la rezultatele obtinute, si in aceasta lumina probabil ca se refera la rezultatele muncii depuse NU cu 30-40 ani in urma, ci PE PARCURSUL a 30-40 ani, pana la obtinerea rezultatelor.
Deocamdata polarizarea teritoriala a acordarii premiilor este justificata de insesi conditiile mai bune de cercetare oferite de SUA, care pe de o parte fac sa fie mai usor de obtinut rezultate, iar pe de alta fac ca – tocmai in vederea sporirii sanselor de a obtine rezultate – tot mai multi crecetatori din tot mai multe locuri sa fie doritori sa se mute cu activitatea lor de cercetare in SUA, astfel incat problema este nu de unde sa ai suficienti cercetatori, ci cum sa-i selectezi cand ai prea multe oferte, si in consecinta daca selectia a fost bine facuta castigarea premiilor Nobel devine relativ fireasca.
Iar ideea cu posibilitatile sporite de a face cunoscut rezultatul muncii este corecta, la fel ca si ideea referitoare la eficienta lobby-ului: atunci cand ai in fata prea multe realizari meritorii, este greu sa acorzi tuturor aceeasi atentie, si probabil ca ar fi si contraproductiv (nu-ti ajung zilele anului nici macar ca sa CITESTI toate realizarile, cu atat mai putin sa le si analizezi implicatiile, incat ideile care iti sunt puse in fata cu tot dinadinsul si in mod staruitor au sanse sporite de a le fi recunoscute meritele, chiar daca exista realizari SI MAI meritorii, dar care nu fusesera atat de amanuntit luate in seama.
Publicat la data de 18.10.2009, ora 10:54 am
…greu de inteles cum romanii nu reusesc sa isi depaseasca situatia de damboviteni ca educatie si mentalitate…
…poate ca analiza ar trebui concentrata in urmatoarele directii:
- de ce performantele manageriale si de intreprinzatori (entrprenoriale) ale imbogatitilor post-decembristi se manifesta doar in specula cu terenuri si proprietati…
- de ce ei nu au fost si nu sant capabili, cu toate asa zise si trambitate ‘relatii externe’ sa reuseasca sa realizeze investitii de rasunet care sa ameliorweze falimentul din Romania de azi…
- o sumara analiza a economiei Sibiului de exemplu (nr de angajati, productie in US$, etc) pe vremea impuscatului si azi. Cati angajati si ce produceau si ce primeau ca plata atunci si azi…cand si cum se traia sau se traieste ‘pe datorie’???…
- oare si un copil in Romania vede ca este folosit ca paravn (psd/pnl in lupta prezidentiala)…cum de nu isi da seama si nu ia nicio masura de prevedere…asta este istetiime???…
- de ce sistemul BNR ‘isarescu&Co’ in numele ‘patriotismului verde romanesc’ sacrifica resursele valutare (dobandite de capsunari sau dela FMI) pentru sustinerea leului – in fapt pentru a permite supraevaluarea (cca 2-3 ori) terenurilor si proprietatilor imbogatitilor post-decembristi…
- de ce sistemul BNR ‘isarescu&Co’protejeaza pe delapidatorii (Patricii, Voiculestii, etc) ‘fostului stat socialist Romania’ metinandu-le neafectat imensul capital neproductiv si falimentar si impiedicand patrunderea capitalului occidental – singura salvare a Romaniei in declin de mai bine de 20 ani…
- de ce sistemul BNR ‘isarescu&Co’protejeaza pe aceiasi delapidatori fie prin regizarea stergerii datoriilor fie prin neimpozitarea capitalurilor ineficiente (ternuri construibile si constructii nefolosite)…
- sistemul BNR ‘isarescu&Co’ cunoaste mai bine ca oricine in Romania ce este ‘globalizare’ si ‘multinationalele’. Si atunci dece – in loc sa folosesca avantajele in mod inteligent in interesele romanilor ei adopta echilibrul gresit izolationist…mascheaza protectia Patricilor si Voiculkestilor sau este nesiguranta unei slabe expertize???…
- sistemul BNR ‘isarescu&Co’ cunoaste mai bine ca oricine in Romania ca singura justificare morala a economiei de piata este ELIMINAREA CAPITALULUI NEPRODUCTIV…Din pacate ei actioneaza in directie opusa…
ZIARISTI SI BLOGERI, COMENTATORI SI ANALISTI, HAI sa analizam si sa scriem…!!!
EXPLICATIA: societatea nu are FILTRE – in Romania exista prea multi:
-in invatamant care pe bani sau alte avantaje dau diplome, examene, note…
-in economie, administratie, etc sant prea multi dispusi sa dea cinstea pe rusine si sa dea promotii, angajari etc pe bani, relatii, nepotism, etc..
- etc, etc
SI ASA CAPITALUL A AJUNS LA CEI IMPOTENTI INTELECTUALI SI BUNI DE NIMIC…
…HAIDA DE CU NOBELUL….MAI LA VALE…
Publicat la data de 18.10.2009, ora 11:36 am
… ” romanii nu reusesc sa isi depaseasca situatia de damboviteni “…
Esti un altul care considera ca Bucuresti = Romania .
M-a simt atat de jignit de modul in care incepi postul incat nici nu citesc mai departe !
Publicat la data de 19.10.2009, ora 5:53 am
Nu “t-e” mai simti atata de jignit, mentalitatea e generalizata in capitala (la posturile “nationale” de radio si TV se anunta fugitiv “temperatura in acest moment este de…”, fara sa mai precizeze si unde, de parca ar fi egala in toata tara), iar caracterizarea “dimbovitean” mai poate avea si anumite conotatii fara a se referi neaparat la situarea geografica, ci la caracteristicile specifice locului.
Mai bine uita-te cat de “dezlanat” isi concepe exprimarea ideilor si da-ti seama cata lipsa de interes denota postarea copy/paste pe mai multe bloguri.
Publicat la data de 18.10.2009, ora 10:58 am
Hai sa fim seriosi!
O gramada de premii Nobel sunt date dupa alte criterii decat stiintifice si care au o comanda!?
Uitati-va la Nobelul acordat unui umil presedinte american, care drept raspuns la acesta a mai trimis niste kileri in Afganistan sa mai reduca populatia civila, deoarece nu-i asa, pacea se realizeaza prin .. “retezarea de vieti”.
Si inca ceva! Premiile se dau pentru un “cap” si nu pentru cei ce robotesc zi si noapte pentru al face mare pe acel … cap.
Premiile din ultimii ani sau dat pentru niste descoperiri (Cica!?) care ar fi dus nu stiu ce inainte, cand de fapt au fost date in urma unui lobby din partea unor grupuri de interese.
Oricum stiinta mondiala este intr-o deruta totala, deoarece noi oamenii suntem … mult prea mici si slabi pentru un razboi atat de mare.
ZI de zi se infirma teorii avansate ca revolutionare in urma cu ceva timp, iar altele, cu adevarat revolutionare nu mai apar.
Oare de ce?
Foarte simplu, adevaratele revolutii stiintifice sunt tinute la ciorap pentru a fi folosite in momentul oportun, de catre …. alesii nostri.
Cum analizati faptul ca pe Terra exista zeci, sau chiar sute de laboratoare secrete si care nu publlica nici un rand din propriile cercetari?
Sau cum se explicati ca India care este o forta in cercetarea mondiala nu prea are premii?
Asa ca ideea acestul comentariu nu prea are aplicare practica sociologica si umana!
Publicat la data de 18.10.2009, ora 11:19 am
lasand la o parte nobelul pentru pace, acordat pe alte criterii – politice, in domeniul fizicii,chimiei, medicinei sau chiar economiei (adica ceea ce numim indeobste stiinta) premiile au fost acordate pentru descoperiri cu adevarat importante. este culmea ipocriziei si ignorantei sa sustii ca fibrele optice, senzorul CCD sau telomerii sunt „niste descoperiri (Cica!?) care ar fi dus nu stiu ce inainte, cand de fapt au fost date in urma unui lobby din partea unor grupuri de interese”. dar ma rog, fiecare cu parerile lui, oricat de putin fundamentate ar fi.
Publicat la data de 18.10.2009, ora 11:52 am
Adica merita o dezvoltare de fibre optice premiul Nobel? Eu sunt sigur ca nu, deoarece nu este o dezvoltare extraordinara!
Nu vreau sa intru in detalii, deoarece am plictisi pe cei care nu sunt interesati de aceasta dezvoltare .. periferica.
Mai am un singur raspuns: Cu fibrele optica si cu niste amarati de senzori nu se fac dezvoltari deosebite ale stiintei. Dupa parerea mea, dezvoltarile stiintifice ar trebui sa se consacre in general depasirii actualei situatii economice si morale a omenirii.
De ce un Tesla nu a primit un asemenea premiu? Foarte simplu! Marele savant care a “aprins becurile intr-un oras” a refuzat, deoarece la calibrul sau un “piticot” care se ocupa de o .. fibra optica este un mare premiat NOBEL.
Sau un savant de talia lui Tesla, dupa ce “baietii destepti” ii incendiaza laboratorul, isi imparte singura avere, o medalie Edison la cele doua secretare. Asemenea personalitati au umbrit si umbresc acordarea dupa … criterii de lobby aceste premii, uneori acordate cu jena si alta data din greseala unor personalitati care dispar exact cum au aparut.
Asa ca nu sunt nici ignorant si nici rau voitor, dar Nobelul nu reprezinta valoarea stiintifica, decat in mica masura.
Putem discuta acest aspect mult si bine, iar literatura bulevardiera si nu numai a adus mari critici modului de decernare a acestui premiu.
Publicat la data de 18.10.2009, ora 12:21 pm
Ionica are dreptate, deoarece sa dai un premiu Nobel pentru o .. fibra optica, care oricum este net inferioara transmisiilor prin unde radio analizate si dezvoltate de Nicolae Tesla in urma cu mai bine de o suta de ani mi se pare o “gluma de prost gust”, tot asa cum se dau premii pentru diverse cercetari de “patratica” si care ulterior se dovedesc dezvoltari de “mana moarta” sau cercetari care duc pe “linii moarte”.
Apropo de transmitere de informatii la distanta.
Imi aduc aminte de replica lui Tesla la insinuarea unui subaltern ca Marconi l-ar fi intrecut in cercetare. Tesla, fenomenalul dezvoltator, ia replicat ca Marconi lucreaza cu 17 patente Tesla, dar ca e baiat bun.
Oricum numele lui Marconi ca parintele Radioului este o alta gogorita a .. grupurilor de interese financiar-bancare!
SI sunt exemple cu miile, in care adevarati dezvoltatori au fost trecuti pe liste anexe, iar “sustinutii” au ajuns in fata.
Am sute de exemple cunoscute si studiate de mine. Poate ca voi scrie o carte despre .. premii acordate .. dupa piersic.
Asa ca premiile Nobel, pentru comunitatea stiintifica au acelasi efect ca si premiile Oscar pentru adevaratii cineasti!
Publicat la data de 18.10.2009, ora 12:34 pm
@ pentru ionica & co.
stii cum se spune, opinions are like belly buttons, everybody has one. dezbaterile ulterioare sunt inutile. de fiecare data cand accesezi Internetul sau cand faci o poza cu o camera digitala, gandeste-te la amaratele de fibre optice si la senzorul CCD. dupa cum spuneam, fiecare cu valorile si cu ipocriziile sale.
Publicat la data de 18.10.2009, ora 12:58 pm
Dragul meu, scuza-mi, dar argumentele tale sunt cam puierile si plangacioase!
Oricum Internetul ar merge mult mai bine fara fibre optice si alte acareturi prin unde radio, numai ca nu se doreste liberalizarea spatiului infinit al undelor radio si nu numai.
Dar oare Internetul este o creiatie de premiul Nobel?
Dupa mine sigur nu!
Este o creatie comuna si sordida, deoarece nici ca informare si nici chiar ca comunicare nu are decat rezultate mediocre.
Un adevarat om de stiinta nu se informeaza cu “stirile bine directionate” ale Internetului.
Materialele care circula pe Internet sunt similare cu produsele “cica naturale” produse de colosii Coca-cola, Pepsi-Cola sau McDonalds.
Asa ca, mai incet cu acuzele, gen … ipocriziile sale.
Publicat la data de 7.12.2009, ora 9:51 pm
rezultate mediocre poate avea doar cel care nu stie sa culeaga informatiile din cadrul Internet…:(
Publicat la data de 18.10.2009, ora 1:13 pm
polemica e inutila. am inteles ce si cum. fiecare cu ideile sale.
Publicat la data de 18.10.2009, ora 10:06 pm
La viteza cu care evolueaza stiinta ar trebui sa fie 10 premii Nobel pe an !
Daca e numai unul (pe “ramura”) desigur il vor primi cei din prima banca !
Publicat la data de 19.10.2009, ora 2:39 pm
CORECT! Sau – poate – mai degraba ar trebui ca – intrucat numarul descoperirilor creste exponential – TOT exponential sa creasca si nr premiilor acordate (sau sa mai fie “introduse” si alte premii, distinctii sau mai stiu eu cum sa fie numite, ca mijloc si metoda de ierarhizare a importantei descoperirilor).
Publicat la data de 18.10.2009, ora 10:46 pm
Genialii României nu prefer? alte ??ri numai pentru c? ar visa la nu ?tiu ce realiz?ri profesionale … poate pur ?i simplu vor s? fie respecta?i pentreu ce ?tiu s? fac? … în România e mai greu
Publicat la data de 19.10.2009, ora 7:04 am
iarasi patriotism si cuvinte mari. romanii geniile planetare atat de nedreptatite de americani.
care e diferenta dintre invatamantul romanesc si cel american? este vorba despre varsta la care se doreste obtinerea performantei. la fel ca si in sport, in tenis(cum ar spune toma caragiu). la fiecare varsta trebuie formate anumite aptitudini, deprinderi. scopul invatamantului din sua este de a atinge performata la varsta maturitatii, dupa 18 ani, in facultate. atunci se pune accent pe matematica, fizica, dar teoria este imbinata cu multa munca de laborator, cu proiecte reale etc. si se pare ca da rezultate excelente, tinand cont ca aici este un adevarat pol tehnologic.
anii de liceu sunt doar ani in care se doreste formarea copiilor ca indivizi, sa invete sa gandeasca sanatos, sa actioneze, este un invatamant formativ. am putea spune ca in romania totul incepe mai devreme cu 4 ani, fata de sua.
in romania invatamantul este unul elitist, se adreseaza doar anumitor grupe de copii mai dotati, marea majoritatea fiind sacrificata pe altarul “vanatorii de genii” de aici si dezastrul care va urma in invatamantul romanesc, pentru ca pentru majori copiilor scoala este o corvoda si un chin, in loc sa mearga cu placere, mai bine stau la coada vacii si renunta de tot la ea.
este un invatamant care schilodeste sufleteste copiii, bombardadu-i cu informatii utile sau inutile, un invatamant ce pune accentul pe memorare, un invatamant informativ si nu unul formativ. la ce-i foloseste unui pusti de 16 ani ecuatiile diferetiale cand el habar nu are la ce se aplica. problema e ca nici macar la politehnici nu prea mai inveti la ce se aplica.
problema invatamantului romanesc e ca pune accentul pe cantitate si nu pe calitate. miii si mii de informatii memorate pe care nici profesorii nu prea le inteleg sau stiu cum se aplica.
“geniile” romanesti nu sunt altceva decat rezultatul muncii unor copii care sunt maltratati si chinuiti psihic, obligati sa memoreze si sa devore manuale si materie care are prea putin de-a face cu nevoile unui adolescent. altele sunt valorile pe care trebuie sa le invete un pusti de 16 ani. are timp suficient dupa 18-20 de ani sa invete cata matematica si fizica doreste, dar matematica fizica se invata si in laboratoare nu doar cu coatele pe bancile unor sali de clasa insalubre si lipsite de caldura iarna.
da, sistemul din romania produce niste “genii” precoce, dar sacrificand pe ceilalti 90% dintre elevi, care nu pot tine pasul si care se simt straini de sistem, tradati si chinuiti, in timp ce in sua se pune accentul pe egalitatea intre elevi, pe un invatamant sanatos care se adreseaza tuturor in mod egal, egalitate de sanse si lipsa discriminarii si a elitismului. abia dupa ce acel copil este format ca individ matur, poate sa porneasca pe ce drum doreste si sa deviun individ performant care sa poata face fata intr-un sistem concurential sanatos.
iar rezultatele se vad. sua are cele mai bune universitati din lume nu pentru ca vin milioane de studenti straini sa le populeze ci pentru ca acestea sunt gandite de o asemena maniera incat sa stimuleze si sa atraga performanta, sa motiveze si sa rasplateasca pe cei performanti.
de ce nu se poate si in romania? pentru ca acolo altele sunt valorile si altele interesele. acolo este rasplatita marlania si coruptia, altele sunt aptitudinile care trebuie formate: minciuna, spaga, tradarea. etc. degeaba ai ingineri performanti, acestia nu vor fi niciodata rasplatiti, eventual daca intra in politica, doar asa vor putea accede intr-un post de conducere sau doar asa vor avea acces la fonduri pentru proiecte.
in concluzie, invatamantul si performantele acestuai nu sunt decat produsul societatii. fiecare cu ce valori cultiva, aceea culege. de ce avem totusi copii dotati, bine educati in romania? pentru ca acestia sunt prea tineri pentru a alege, dar in momentul in care se trezesc….gata, fiecare realizeaza ca ar fi mult mai apreciat intr-o alta lume, acolo unde munca este recunoscuta si apreciata.
intre timp, romania se “vanghelizeaza” de al an la an.
ce te face sa crezi ca un olimpic la matematica va accepta sa fie condus de vanghelie si altii ca el???
Publicat la data de 20.10.2009, ora 3:38 am
Ptiu, minunea Domnului! elzorab, deobicei opiniile noastre cam aveau tendinta sa adopte traiectorii divergente, asa incat nu-mi prea vine la socoteala sa-ti dau dreptate (nu sunt nici eu scutit de a fi SI orgolios), dar adevarul este ca de aceasta data rezonez aproape in consonanta cu ideile dumitale.
APROAPE, nu in intregime, deoarece – lasand deoparte “tonul” putin cam prea agresiv pe care l-ai utilizat (parca te-ai apara atacand, desi nu fusesesi atacat) -, eu vad afirmatiile dumitale – corecte in esenta – putin mai nuantat.
- “Patriotism” si celelalte cuvinte “mari isi au rostul lor, lucru dovedit de faptul ca nu numai ca au fost “infiintate” pentru a numi “ceva” (eu nu cunosc nici macar un singur caz in care intai sa fi fost alcatuit cuvantul si abia apoi sa-i fi fost cautata o semnificatie), dar nici macar n-au iesit din uz. De fapt, parerea mea este ca TOCMAI utilizarea lor excesiva (prea mult si prea des si fie cu, fie fara rost) este motivul pt care am inceput sa avem… reticenta de a le utiliza si sa manifestam tot mai multa neincredere in cei care totusi le mai folosesc (chiar daca o fac cu rost).
- Cu varsta si cu performanta ai oarecum dreptate, dar eu as atenua spunand mai degraba NU ca la varsta MAI tanara nu s-ar cauta obtinerea performantei (eu consider ca in acest fel formulata afirmatia nu prea respecta adevarul), ci ca si “dincolo” la oricare varsta se cauta sa fie obtinuta performanta (cam in toate domeniile), dar se cauta anume performanta corespunzatoare varstei, si nu este cerut copiilor si tinerilor inca incomplet formati sa corespunda criteriilor de performanta caracteristice varstei adulte (sau eventual doar unei varste mai “coapte”). “Acolo” in invatamantul preuniversitar (nu numai in liceu, ci cam la toate nivelele, incepand cu invatamantul elementar) se desfasoara o educatie preponderent formativa si doar marginal, subsidiar, una informativa (sau poate ar fi mai corect de afirmat ca mulat pe partea informativa a educatiei se accentueaza de fapt cat mai mult aspectul formativ), in ambele aceste aspecte accentul fiind pus la aceasta varsta frageda mai putin pe partea pur teoretica a invatamantului, cat pe cea practica, apta de a fi pusa cat mai imediat in aplicare (aceasta remarca este valabila si pt capitoltele mai teoretice ale invatamantului: SI IN ACESTEA se cauta sa fie reliefat cat mai mult aspectul aplicabilitatii cat mai imediate).
- Pe de alta parte, referitor la aspectul “elitismului” invatamantului romanesc, as inclina sa cred mai degraba ca este vorba de gresita orientare catre aspectele teoretice, (cu prea mare importanta acordata memorarii datelor, teoriilor, etc – adica invatamant de tip nici macar universitar, ci de-a dreptul academic -, in loc ca acest aspect sa fie redus la minimum si prezentat doar in vederea formarii culturii generale si in masura in care este util in acest scop), iar partea de aplicabilitate este nu neaparat absenta, ci mai mult prezentata “doar in trecere”, fara a fi pus pe ea suficient accent si fara a-i fi suficient subliniata importanta), caci de un invatamant cu adevarat elitist nu prea poate fi nicicum vorba. (Sa nu uitam ca nici macar pentru “varfurile” cunoscute si recunoscute nu exista posibilitatea de a studia in mod accelerat si la un nivel cu adevarat superior in cadrul unui minisistem aparte alcatuit in mod special pt acestea si functionand in paralel cu “curentul general” din cadrul sistemului national de invatamant.)
De cand copiii mi-au crescut, iesind din mediul scolar, nu prea mai stiu IN ACEST MOMENT cum mai stau lucrurile si ce mai prevede programa scolara, dar pana de curand mai era prezent un aspect caruia consider ca merita sa-i fie acordata o mentionare speciala: in ciuda faptului ca se pune atata accent pe “toceala”, pe invatatura bazata pe memorare, programa nu prevedea invatarea (si in consecinta marea majoritate a persoanelor – chiar si absolventi de invatamant superior – nu cunosteau modalitatea de a alcatui) forma corecta pt actele “oficiale”, incepand cu o cerere sau o declaratie si terminand cu un CV, si nu realizau faptul ca in functie pe de o parte de subiectul documentului, si pe de alta parte de autoritatea careia ii este destinat documentul, pana si datele de identificare ale semnatarului si informatiile colaterale justificative sunt – sau ar trebui sa fie – diferite.
- “…pentru majori copiilor scoala este o corvoda si un chin, in loc sa mearga cu placere, mai bine stau la coada vacii si renunta de tot la ea.”
Si dupa parerea mea afirmatia este – din pacate – adevarata, si consider ca principalele motive sunt doua: a). Pe langa accentul gresit pus pe teorie in defavoarea aplicatiilor (sau mai degraba ingloband SI acest aspect) ar fi de mentionat neglijarea (sau defectuasa aplicare) a principiilor pedagogice, inclusiv faptul (de neconceput pt mine) ca in unele cazuri “lectia noua” este explicata pe baza unor principii care urmeaza a fi invatate ulterior (!) !!! b). Nu numai ca este exagerat de mare cantitatea de informatii “inghesuita” in capul copiilor atat “per total” cat si in unitatea de timp, dar – probabil intrucat ca urmare a acestui principiu gresit timpul din “ora didactica” este insuficient – cunostintele nou acumulate nu sunt invatate in clasa ci sunt date “teme de casa” enorm de multe si de lungi, incat copiilor le este ocupata cu activitati legate de procesul didactic “oficial” practic toata ziua lor activa, astfel nemairamanandu-le timp pt altceva, fie ca ar fi vorba de joaca, de “vizite sociale” (si socializante) la prieteni (sau de primirea vizitei acestora), de urmarirea programului preferat la televizor – sau la calculator – sau de diversificarea educatiei prin invatarea “in particular” – in mod mai mult sau mai putin organizat si/sau autorizat – a altor aspecte ale educatiei personale (limbi straine, deprinderi practice care nu sunt invatate in cadrul scolii, sport, arta…)
- “…miii si mii de informatii memorate pe care nici profesorii nu prea le inteleg sau stiu cum se aplica.”
Poate ca nu este chiar asa (desi, la cat de mare este penuria de profesori calificati din cauza salarizarii… nesatisfacatoare si a lipsei de recunoastere sociala, poate ca informatia nu este in totalitate lipsita de acoperire in realitate), dar chiar daca profesorii sunt competenti si constienti de “tarele” sistemului educational romanesc “oficial” nu prea au posibilitatea sa modifice nimic din proprie initiativa intrucat pe de o parte sunt “incorsetati” de programa scolara ca atare, si pe de alta de faptul ca si elevii lor urmeaza sa acceada la treptele superioare de educatie la concurenta cu toti ceilalti candidati pe baza cunostintelor deprinse conform programei oficiale.
Apreciind lucrurile din aceasta perspectiva, poate ca afirmatia “…sistemul din romania produce niste “genii” precoce, dar sacrificand pe ceilalti 90% dintre elevi, care nu pot tine pasul si care se simt straini de sistem” ar trebui reconsiderata in sensul ca >>”geniile” precoce<< apar nu CA URMARE (sau PE BAZA), ci IN CIUDA sistemului educativ adoptat, si ca sacrificati (mai mult sau mai putin) sunt nu numai 90% dintre copii.
- "…obligati sa memoreze si sa devore manuale si materie care are prea putin de-a face cu nevoile unui adolescent."
Desi nu am fost niciodata in SUA, nici nu am apropiati acolo (nici din familie, nici dintre prieteni sau vecini sau dintre fostii colegi), si marea majoritate a informatiilor pe care le cunosc despre sistemul de invatamant de acolo le-am aflat "spicuind" din informatiile furnizate colateral in cadrul "buletinelor de stiri" si in literatura citita precum si in filmele vizionate, din cate stiu eu nici sistemul american nu este "scutit" de a avea parte de "toceala" chiar de la varste mai fragede ale copiilor decat la noi. Sa nu uitam ca sunt invatate "pe de rost" nu numai – ca si la noi – alfabetul "si tabla inmultirii", dar si lista statelor care alcatuiesc SUA si a capitalelor si principalelor orase din acestea si lista completa a presedintilor americani de la infiintare si pana "la zi", si nu numai "declaratia de independenta" (ce bine ar fi daca si statul american actual ar urma prevederile acesteia in relatiile sale cu TOATE celelalte state!) ci si textul complet al imnului national si "varianta prescurtata" a constitutiei SUA, fara a neglija faptul ca in limba engleza insasi ortografierea corecta (spelling) presupune un foarte laborios proces de "toceala" a formelor corecte ale cuvintelor ("forme", la plural, nu doar forma "de baza", la nominativ pt substantive si la infinitiv pt verbe) in asa masura, incat pe acest subiect sunt organizate competitii de tipul "olimpiadelor" (cu etape de la "faza pe clasa" la cea pe scoala, pe localitate, pe tinut (county), pe stat (state) si pana la faza nationala (federal), ceea ce pentru romani cu scrierea lor fonetica ar putea parea cel putin neobisnuit).
Nu ati subliniat insa un alt aspect al scolarizarii americane care pt mine a fost socant cand l-am aflat: acolo politica (concreta, aplicata, nu teoretica) este invatata de catre toti elevii de cum trec de primele clase. Acolo candidatura la functii "politice" (de fapt functii care au mai mult conotatii sociale, dar la care se accede prin alegeri care urmeaza unei adevarate campanii electorale) este subiect de dispute inversunate care pot declansa adevarate drame in sufletul celor implicati, si in urma acestor alegeri educatia politica a maselor este surprinzator de cuprinzatoare.
- "…de ce nu se poate si in romania?" Ba s-ar putea, doar nu se face in mod real.
GATA, ca nu mai am nici rabdare, nici putere sa continui.
Publicat la data de 20.10.2009, ora 3:47 am
P.S. Scuze pt aspectul ingalat si formularea dezlanata, da’ mai sunt si eu uneori obosit si mai “dau rateuri”. (khris, unde-s functiile edit si/sau previzualizare?)