khris, esti SIGUR pe afirmatia referitoare la siguranta (comparativa) oferita de sistemul bancar romanesc?

Misu (din nou), NU bancile sunt de vina ca vor mai mult, cat mai mult (ASTA e firesc, ele pt profit lucreaza), ci problema este constituita pe de o parte de lipsa de reglementare/supraveghere care nu le impiedica de a cauta sa obtina aceste profituri exagerat de mari, si pe de alta parte de lipsa de cultura economica a romanilor (in marea lor majoritate), care face ca aceste profituri sa poata fi obtinute.

cezar jipa, riscul afacerilor in Romania intr-adevar ESTE “urias”, dar este mult mai mic pt sistemul bancar asa cum este el la noi (ele beneficiaza pe de o parte de eforturile specialistilor care se bazeaza pe cunostintele invatate in mod sistematic si organizat, cunostinte obtinute in urma rezultatelor experientei dobandite in sute de ani de functionare a sistemului bancar, si pe de alta parte de spijinul unitatilor-mama uriase din strainatate, care le ajuta sa faca fata mai usor unor probleme momentane – spre exemplu legate de lichiditate).
“…iar rezolvarea litigiilor in justitie se face lent.” doar pt cei care nu au posibilitatea de a aplica… “mijloace de persuasiune”, ceea ce presupun ca recunoasteti ca nu este valabil in cazul reprezentantelor sistemului bancar.

Bloggeri americani, obligati sa anunte daca sunt platiti sa faca reclame la produse

Nu stiu cat de “corect” este sa iti ia “comision” pe fiecare operatiune – dar ABSOLUT SIGUR, din pdv. al meu, bancile se poarta mârlaneste!

Pana la urma, daca tot nu “castig” nimic (dupa cum spuneam: la o suma maricica anul trecut, dupa mai mult de o luna in care nu facusem nici o operatiune, “costurile” erau mai mari decat “dobanzile”) poate ma enervez si scot TOTI banii de la ei – sa vad! le convine? N-or sa isi mai bata capul cu “administrarea contului” meu – oare le-o placea, daca facem TOTI asa ceva?

In fond, DE CE sa imi tin banii undeva, numai ca sa pierd din ei? Asta nu face sa sune nici un clopotzel, la nimeni?

Nu vreau sa fiu inteles gresit ca i-au apararea bancilor, dar acum daca un om normal in romania plateste cam 500 ron / lunar la sanatate, deci la o varsta de sa zicem 30 ani dupa 10 ani de munca a adus cel putin 60.000 RON in sist. sanitar, si nu i se da o aspirina gratis, sau in regim de urgenta la spital vezi ca stai la coada dupa 20 de puradei asistati social tot de catre tine si te duci astfel la un centru privat sa nu dai ortu popii la coada, unde iti dai juma de salariu pentru o consultatie … cred ca aici ar fi marea problema a costurilor individului de romania.

un ATM costa cam cat un jeep, sa nu crezi ca Banca isi scoate banii din ATM ca exista un comision sa zicem de un 1 RON (si ala atacat) de administrare cont lunar.

retragerea nu implica risc (sau ma rog nu asta e problema) ci costuri sa tii intr-o agentie / atm banii. Banii costa si sa ii tii, si sa ii transporti conform legii (masini securizate, firme specializate – care nu sunt gratis).

transfer interbancar: bancile platesc taxe catre transfond pentru fiecare transfer. sa platesti cativa lei la cateva zeci de mii de roni nu cred ca e mult. altfel ar trebui tu cand faci o tranzactie sa duci banii cash (daca te lasa legea) si sa iti trimiti angajatul care iti ia tigari pan la poplaca sa faci o plata. Tot sistemul informatic (al bancii, al transfond) costa. Iar ce e in plus se duc pe alte softuri sa iti faca tie utilizatorului de servicii bancare (obligat sau nu sa folosesti) viata mai usoara (vezi noile reglementari cu privire la bo/cec/cambii)

comision de risc valutar: in creditare exista risc. risc ca faci afaceri in romania si tu ca banca cand te imprumuti in strainatate platesti o prima de risc mai mare (tu ai cere un acelasi pret pe un produs cu plata la termen unei firmei din SUA si acelasi pret unei firme din congo sau niger unde e posibil sa faci afaceri cu boti?). in acelasi timp, riscul valutar este un risc pe care banca si-l asuma (dar trebuie sa isi scoata banii) tinand cont de faptul ca tu nu ai venit denominat in EUR/CHF sa achiti creditul contractat in EUR/CHF, iar daca leul se devalorizeaza poti intra usor in incapacitate de plata (mai ales la imprumuturile d epana la 75%). riscul de neplata se plateste (idem ca cds-ul)

administrarea creditului nu este un risc ci un cost, cineva (persoana umana) urmareste daca tu iti respecti cond. contractuala (plata la timp, politele de asigurare la ipotecare). Si acea persoana este platita. In acelasi timp sunt costuri ca banca (in cazul unui credit pe 30 ani) sa isi refinanteze creditul ce ti l-a acordat anual. Banca nu se imprumuta 30 ani din afara (sau din interior) sa iti dea tie bani pe 30 ani. Iti da tie pe 30, si ea se imprumuta trimestrial/lunar/anual/zilnic etc. Asta implica costuri. De asta dobanda este formata din EURIBOR/ROBOR/LIBOR la 1/3/6/12 luni.

Problema e alta, ca multe din comisioane sunt pentru a acoperi de ex costuri cu sist. informatic /implementare/dezvoltarea lui etc. Astea costa (majoritatea sunt aduse de afara). iar 10 eur anual comision de cont sa zicem pentru cei 6 mil. de romani (grosso modo) ce folosesc serv. bancare este mult, insa pentru 6 mil. de portughezi (tara cu 60% mai putini locuitori/ si nu neaparat foarte dezvoltata) nu este mult.