Castigurile companiilor americane in T4, cele mai mari din ultimii doi ani
19.2.2010 
Cristian Orgonas 
Categoria: Pana in acest moment, peste 79% dintre companiile care fac parte din indicele S&P 500 au publicat deja rezultatele financiare aferente ultimului trimestru al anului trecut, deci ne putem face o idee despre cum au mers afacerile in SUA in 2009.
Astfel, in T1.09 castigurile au scazut cu 92% fata de varful atins in T3.07, aceasta scadere fiind cea mai abrupta din istorie, insa se pare ca revenirea a fost pe masura scaderii - in T4.09, castigurile au fost cu 600% mai mari decat cele din T1.09, nivelul actual fiind depasit doar de castigurile inregistrate in perioada de aur a dot-com si de cele inregistrate in perioada 2005-2007.
Pana la urma, se pare ca actualele cotatii la bursa au un oarecare suport real, insa nu se stie in ce masura companiile pot mentine aceste rate de profit si pe parcursul trimestrelor urmatoare. De ce? Pentru ca profiturile au crescut pe fondul reducerii drastice a costurilor, insa in viitor cresterea va trebui sa se bazeze in principal pe extinderea afacerilor, ori extinderea afacerilor depinde de consum, iar consumul este greu de stimulat in conditiile in care somajul se afla la maximul ultimilor zeci de ani. Evolutia castigurilor in perioada 1936-2009 in graficul de mai jos, sursa: Chart of the Day.
Am 33 de ani, locuiesc in Timisoara si sunt de formatie economist.
Publicat la data de 19.2.2010, ora 9:57 pm
Concluzie perfect exacta: profiturile au crescut pe seama reducerii drastice a costurilor: mai ales a cheltuielilor cu deplasarea si salarizarea personalului de conducere, cheltuielilor de marketing-promovare si reducerilor de personal.
De asemenea, abia anul acesta se va observa intr-adevar influenta somajului de 10% si peste si vor vedea ca nu prea au pe unde s-o scoata, mai ales ca au fost invatati sa dea bani pana si la caini.
au o solutie: sa-si ia talpasita de pe terenurile altora…sa-si reduca adica costurile interventiilor militare
Publicat la data de 21.2.2010, ora 5:03 am
Nu le mai plinge tu atita de mila americanilor,ca se descurca ei,stai fara grija….mai bine vezi ce-i in jurul tau in Romania care duduie…
Publicat la data de 24.2.2010, ora 2:00 am
Mi se pare de apreciat reducerea cheltuielilor cind companii de genul AIG si Wells Fargo cheltuie din “greu” sa plateasca comisioane, tratamente si petreceri contractate cu “ani” in urma.
Din observatie proprie, companiile americane s-au invatat prost sa cheltuie fara grija petru a realiza cifra de productie a zilei, saptaminii, lunii, etc. Pornind de la minusile de protectie (discutind cu un mexican de situatia din tara in care o pereche de manusi de protectie ar tine saptamini daca nu chiar luni, imi spune ca pe la el se folosea o cirpa infasurata in jurul miinii…), pina la intretinere si reparare scule si utilaj greu, majoritatea companiilor AU REUSIT sa faca economii. Vi se pare putin, de exemplu, sa economisesti intr-un santier cu 150 angajati, 24/7, pe baza economisirii apei de baut (aduse in recipiente de plastic) mai mult de @50,000/an? Economia s-a facut pe baza rationalizarii astfel incit muncitorii nu au mai putut fura apa pentru consumul de acasa, ci au folosit-o exlusiv pentru consumul de la serviciu. Suma economisita este cam cit cistiga un salariat pe an, deci se poate ca s-a salvat, anul acela, un job. Sunt extraordinar de multe oportunitati/posibilitati de economisire.
Referitor la acelasi subiect precum si la o discutie avuta cu dl. Herr in privinta cerintei specifice USA/China, stiu de un caz in care a fost creat un post special (in USA) pentru a fi cercetata problema defectiunilor unui sistem de frinare al unui utilaj greu, in transporturi. Dupa numai citeva luni de zile, intreaga flota a acelor utilaje de transport a inceput sa fie modificata cu un sistem special de avertizare pentru situatia cind utilajul ar fi fost pornit fara ca frinele sa fie retrase, precum si cu un sistem care nu perimitea pornirea utilajului in cazul in care frinele erau inca aplicate. Acest proiect prevede ca va economisi o cifra extraordinar de mare de $/an. Aceasta cifra este destul de aproape de cea pe care ministrul finantelor citesc cum anunta cu candoare, in mod indirect, ca se fura pe an in tara noastra, in Romania.